Despre socialisti si liberali

Dupa cum bine stiti, sau daca nu stiati aflati acum, ideologia politica in lume se imparte in doua: stanga si dreapta, ambele avand valori moderate si extreme. Cei care nu vor sa para extremisti se auto-intituleaza de centru, insa pana la urma tot intr-o barca trebuie sa fie la origini. Restul, oricat si-ar revendica rolul de doctrine independente sunt in fond derivate ale uneia sau alteia si nimic mai mult.

Despre extreme n-am sa vorbesc prea mult pentru ca le cunoastem si unii dintre noi le-am si trait, insa merita mentionat faptul ca exemple din istoria contemporana privind extrema stanga e comunismul si extrema dreapta e fascismul.

Revenind la oile noastre centrul politic constituit pe marginea democratiei se bazeaza strict pe principiul de corectitudine politica care spune oarecum faptul ca drepturile si libertatile tale iau sfarsit in momentul in care le lezeaza pe ale celorlalti.

Personal mereu m-am regasit in ideologia politica liberala si am recunoscut public faptul ca am o viziune politica liberala si cred ca cel mai eficient sistem de a conduce o tara intreaga sau o institutie publica e acela managerial unde sef sa fie un manager de cariera, iar orice atributie executiva sa fie realizata de un profesionist de cariera, un tehnocrat care spre deosebire de un politician are know-how si experienta necesare sa puna in practica ideile si cerintele. Ba mai mult intreg aparatul de stat trebuie sa fie structurat cu cap si fiecare angajare sau mentinere pe un post indiferent de natura lui sa fie bazata strict pe competente si nu pe nepotisme sau favoritisme cum e acum mostenire din negura timpului.

Desigur sunt multe de dezbatut pe marginea subiectului respectiv si mult mai multe de luat in calcul. Probabil va intrebati de ce vad lucrurile asa si nu altfel si sincer n-am cum sa va raspund pentru ca nu stiu ce anume as putea raspunde. E posibil ca orientarea mea spre liberalism sa se datoreze faptului ca vin dintr-o familie care n-a ocupat niciodata functii la stat, mai ales functii de conducere. O familie de oameni intreprinzatori care are ceva radacini in PNL-ul lui Bratianu si cine stie poate ca si orientarea asta politica e in fond de natura genetica.

Sunt sigur c-or sa sara multi sa-mi arunce sub nas vreo mizerie a PNL-ului sau mai stiu eu ce, insa a avea o viziune politica liberala nu inseamna si ca sunt de acord cu ceea ce a ajuns PNL-ul in ziua de azi sau cu tandemul Pic & Poc (cei mai prosti copii din bloc) ce conduce acum partidul. De fapt mi-e foarte greu sa vorbesc de dreapta politica in Romania pentru ca in afara de Quintus nu stiu alt nume din PNL care sa fie intr-adevar de dreapta din moment ce toti au avut sau inca au afaceri cu statul intr-un fel sau altul si nu s-au ridicat pe barba lor.

In acelasi timp am o gramada de prieteni si cunoscuti care se declara public de stanga si carora li se pare normal ca eu si ei de altfel sa muncim minim 8 ore pe zi ca sa platim taxe supradimensionate pentru a intretine niste trantori si a da de lucru unor incompetenti. Bineinteles ca si pe subiectul asta sunt o gramada de lucruri de discutat si o sumedenie de argumente pro sau contra. Cert e insa un singur lucru si anume ca sistemul de conducere actual asa zis neoliberal sau capitalist nu e nici pur liberal si nici pur socialist pentru ca e un sistem hibrid ce a luat tot ce e mai prost din ambele doctrine si de la bun inceput a mers din criza in criza. Explicatia esecului acestui sistem e simpla: degeaba cresti economia si cresti incasarile la buget daca nu esti capabil sa controlezi si sa gestionezi pana la ultimul cent cashflow-ul.

Probabil ca in modelul economic modern aplicat in Europa si nu numai doctrina marxista e mai prezenta ca niciodata si mult mai justificata decat pe vremea raposatului.

Revenind la prietenii si cunoscutii mei caci despre ei e vorba toti sunt socialisti convinsi si de multe ori se intampla sa-mi explice de ce o decizie sau alta a lui Ponta e buna sau de ce o anumita politica monetara si fiscala e mai buna decat cealalta. I-am contrazis de fiecare data cand am avut argumente, insa niciodata n-am contestat faptul ca doctrina socialista nu ar fi buna daca politica socialista s-ar face cu cap si s-ar elimina anumite absurditati ce sunt demodate si din punct de vedere politic si moral. Probabil ca solutia politica ideala e tot un hibrid intre cele doua doctrine, insa hibridul asta musai sa fie cu partile bune nu cu alea rele ale fiecarei doctrine.

Acum oamenii astia despre care va vorbesc sunt destul de interesanti apropo de viziunea lor politica pentru ca-mi spun cat de bun e socialismul pur in timp ce fie au propria lor firma fie sunt angajati la ceva patron sau chiar multinationala. Si mi se pare destul de interesant lucrul asta pentru ca ma gandesc la faptul ca in contextul economic actual sistemul de sanatate si de pensii viitor e nesustenabil in forma lui actuala si astfel, oameni care azi traiesc pe spatele liberalismului, care azi castiga mai mult datorita unei politici economice si fiscale liberale incearca sa-mi explice cum sistemul ala care ar trebui sa le asigure o pensie peste zeci de ani e ideal, chiar daca acum scartaie din toate incheieturile.

De curand unul dintre ei m-a surprins spunandu-mi ca vrea sa faca bani din propriul hobby, dar ca vorbim de o investitie majora cu amortizare indelungata si cota de piata limitata. Si-mi spunea toate astea la scurt timp dupa ce mi-a explicat cum ca Mugur Isarescu e in fond un liberal si nu un comunist protejat de un bolsevic precum sustineam eu si tot ce a facut Mugur Isarescu (in opinia lui) pentru Romania a fost sa aplice o politica monetara liberala care a pus economia pe butuci.

Apoi, acelasi prieten imi povestea cum ca nu intelege atitudinea unor furnizori de produse si servicii care se ofenseaza atunci cand le spune faptul ca produsul sau serviciul lor e prea scump pentru ca in fond oamenii aia si-au amortizat investitia de mult si costurile lor sunt minime (asta e intr-adevar gandire de socialist). Am incercat sa-i explic omului ca pretul pe piata e dictat de o serie de factori, printre care concurenta si calitatea, sau lipsa lor si i-am sugerat sa incerce sa deschida el o afacere paralela unde sa mearga cu cele mai mici preturi posibile nu doar ca sa le faca alora concurenta ci si sa faca un bine societatii. Evident ca discutia s-a intreptat spre aceeasi zona de inconvenienta privind valoarea investitiei, rata de risc si perioada de amortizare factori pe care omul asta nu-i ia in calcul atunci cand se plange de altii sau cand zice faptul ca liberalismul e o idee proasta.

Revenind la oile noastre, in urma cu mai putin de 200 de ani cand politica se facea cu sabia si cu flinta in mare parte a teritoriului ideea de baza era una singura “nu muncesti, nu mananci”, iar asta este si a fost mereu un concept profund liberal.

Diferenta intre mine si ei e ca au am lucrat mereu la privat si cand n-am fost angajat am condus propria mea afacere si niciodata, absolut niciodata nu m-am dus sa-mi revendinc vreun drept de somaj sau asistenta sociala de la stat la fel cum n-am nici asteptari ca peste zeci de ani statul sa-mi ofere asistenta financiara si medicala de care voi avea nevoie. In mod ironic in acelasi timp cunosc o sumedenie de angajati la stat (oameni competenti si profesionisti in ceea ce fac) care imi spun cat de absurd e sistemul si cat de mult il urasc.

Oare gresesc eu sau gresesc ei?

Despre socialisti si liberali

Lasă un răspuns