Intelectualii si covrigul

Treaba aia care presupune ca e musai sa ai 11 clase ca sa poti sa invarti de covrig pe soselele patriei e una dintre cele mai tampite si cretine proiecte de lege aparute in ultima vreme si am sa va explic si de ce cu trei exemple practice si personale.

Cazul 1:

Tatal meu a fost luat de acasa la varsta de 14 ani de catre comunisti si dus la o scoala de meserii de pe langa Brasov unde a fost pus in situatia de a invata meserie cu orice pret fara sa aiba vreodata sansa si motivatia sa ajunga vreun intelectual. Dupa inca vreo 14 ani de scoala ajunsese un sofer si un mecanic atat de bun incat l-au pus cei de la fabrica sa strabata doua continente si un al treilea partial cu un camion cu remorca plin de piese auto ce mergeau la export. N-a facut niciun accident, dar a avut parte de o serie de incidente din care a scapat cu bine, desi dupa standardele legii respective n-avea cele 11 clase.

De cealalta parte a povestii e era un unchi, intelectual cu masterate si doctorate care desi era doxa de carte nu era in stare sa urce un deal mai serios fara sa-i fiarba motorul Daciei din dotare. Despre parcari, reflexe si dexteritate nici n-are rost sa mai vorbesc pentru ca omul era incapabil sa faca fata unor situatii limita atunci cand era la volan.

Cazul 2:

In urma cu foarte multi ani patronul firmei la care lucram s-a oferit sa ne plateasca scoala de soferi (mie si colegei de munca) in loc sa ne dea concediu, iar noi am acceptat fara ezitare pentru ca scoala de soferi costa de doua ori mai mult decat banii de concediu.

Am inceput scoala de soferi impreuna si in vreme ce eu ajunsesem sa fac poligoane de unul singur in timp ce instructorul fie era plecat la o cafea fie statea pe margine si ma cronometra, colega de servici incerca din rasputeri sa se imprieteneasca cu ambreiajul si acceleratia.

Evident ca amandoi aveam cele 11 clase si aveam si Bacalaureatul luat, insa atunci cand a venit ziua examenului colega a luat cu brio proba teoretica (unde a obtinut 26 de puncte din 26 posibile), dar a picat la proba practica unde s-a pierdut de indata ce a intrat in prima intersectie, iar eu (un lenes din cale afara) am picat proba teoretica cu 21 de puncte desi n-aveam nicio emotie pentru proba practica. Povestea s-a repetat si la a doua incercare, iar colega a reusit sa treaca de proba practica abia la a treia incercare cand a nimerit un examinator suficient de indulgent incat sa treaca cu vederea o serie de gafe minore (eu dupa cum probabil ati inteles deja, picasem cu brio proba teoretica si la a treia incercare, tot cu 21 de puncte).

Imediat dupa ce si-a luat permisul, colega de care va vorbeam si-a cumparat o Dacie Nova si a inceput sa vina cu ea la servici pentru ca atat ea cat si sotul ei faceau naveta la Sibiu si doar ea avea permis. Totul a fost bine pana cand colega respectiva a venit la servici intr-o dimineata cu autobuzul si cand am intrebat-o daca s-a stricat masina mi-a raspuns ca da oarecum si mi-a explicat destul de relaxata si amuzata faptul ca in ziua anterioara odata ajunsa acasa a incurcat frana cu acceleratia si a rupt portile casei parintesti stricand evident si masina.

Nu cred c-a constientizat atunci ceea ce facuse si nu cred ca si-a pus niciodata problema ca in fata portii la momentul respectiv sa se afle vreun membru al familiei sau mai rau cativa copii jucandu-se si sa pice victime neindemanarii sale.

Cazul 3:

Trecusera aproape doi ani de la povestea de mai sus si dadeam pentru ultima oara examenul pentru permis. Reusisem sa am suficienta tragere de inima incat sa invat tot ce era nevoie pentru proba teoretica si aveam sa fiu ultimul elev programat pentru a sustine proba practica in ziua respectiva.

Penultimul era un baiat de prin Marginime care dadea proba practica a treia oara si pentru care examinatorul a vrut sa aiba un martor din moment ce anterior elevul respectiv depusese o contestatie.

Ne-am urcat cu totii in masina si de indata ce examinatorul a terminat de completat formularul de examinare elevul dinaintea mea a pornit la drum, numai ca in ambele intersectii ceva mai serioase in care a intrat s-a pierdut si era sa provoace accidente asa ca a fost picat fara drept de apel de catre examinator.

In timp ce-mi completa formularul de examinare politistul s-a intors spre mine si mi-a spus cat se poate de sincer faptul ca ii pare rau ca nu i-a putut da elevului respectiv permisul pentru ca trecuse deja de trei ori proba teoretica cu punctaj maxim si stia sa conduca, insa fiindca se pierdea atunci cand intra intr-o intersectie aglomerata nu prea avea ce cauta la volan. De asemenea mi-a spus ca daca putea sa fie sigur ca respectivul o sa conduca doar pe la el prin sat unde n-are intersectii aglomerate ii dadea fara sa ezite permisul, insa cum e constient ca mai devreme sau mai tarziu respectivul o sa vrea sa faca fortat de imprejurari un drum la Sibiu exista riscul ca de indata ce intra in prima intersectie aglomerata sa produca un accident cu victime.

Am pornit la drum si dupa ce am ajuns in a doua intersectie instructorul a concluzionat ca “am mai condus” lucru pe care i l-am confirmat fara sa-i dau detalii aditionale si fara sa-i spun ca am invatat sa conduc de la varsta de 14 ani, ca am picat cu brio proba teoretica de atatea ori fiindca mi-a fost pur si simplu sila sa invat mecanic o parte a legislatiei rutiere ce tine de procedura si de o structura a sanctiunilor ce oricum se schimba de la an la an si pe care oricum aveam s-o uit la scurt timp. Nu i-am spus nici ca a doua oara am facut scoala de soferi doar “pentru dosar” si ca orele de practica au fost adeseori prilej de iesit in oras la un suc sau pizza cu instructorul si cateva domnisoare pe care respectivul trebuia sa le invete sa conduca.

Mi-a dat permisul fara sa ezite si s-a declarat multumit de felul in care am condus chiar daca n-am tinut mainile pe volan la 9 si 15 si am conversat cu el pe tot parcursul probei fara sa stau cu ochi atintiti la drum, iar singurele sanctiuni trecute pe foaia de examen au reprezentat faptul ca n-am semnalizat in momentul in care am parcat.

Stiu ca nu e cool sa iei un examen dupa cateva incercari si evident nu e nici motiv de lauda sau mandrie, dar nici de rusine pentru ca daca stam bine sa ne gandim un copil (si am fost si noi copii) invata sa mearga bine abia dupa ce cade de cateva ori si chiar daca se mai loveste si mai plange uneori nu se da batut ci se pregateste pentru momentul in care o sa fie capabil sa faca de unul singur primii pasi.

Astea fiind spuse cred ca putem concluziona faptul ca nu e nevoie de doctorat ca sa faci o parcare precum cea de mai jos atunci cand imprejurarile ti-o cer, la fel cum nu-ti trebuie nici 11 clase ca sa invarti de covrig intr-un mod responsabil si sigur:

Intelectualii si covrigul

2
Lasă un răspuns

1 Comment threads
1 Thread replies
0 Followers
 
Most reacted comment
Hottest comment thread
2 Comment authors
newest oldest most voted

Cred că ei vor să îi elimine pe cei analfabeti structurali… altfel nu imi explic de ce au facut legea asta. Bine, oricum, noi avem 11 clase obligatorii asa ca… undeva se leaga chestia asta.

Legat de povestea ta cu inginerul… asa avem si noi unul ce n-are talent la condus. Toti suntem atenti masca in momentul in care conduce el.