Care-i miza cu multinationalele?

Shocked woman covering man’s eyes while watching TV at home

Am scris si eu, au scris si altii, despre subiectul asta cu multinationalele si despre absurditatea unei astfel de abordari fiindca e cat se poate de clar ca pentru un politician sa atace multinationalele e ca si cum ar musca din mana care-l hraneste.

Mi-a luat ceva timp sa fac legatura si sa-mi dau seama incotro se duce razboiul asta.

Multinationalele au devenit brusc un dusman abia dupa ce au inceput sa-si retraga reclamele de pe la televiziunile de casa ale partidului si dupa ce amenintarea uneia dintre televiziuni s-a dovedit zadarnica.

In 9 din 10 cazuri brandurile care si-au retras reclama de pe Romania TV si Antena 3 sunt detinute de multinationale si cum pana de curand publicitatea acestora finanta fara echivoc propaganda infecta facuta de Antena 3 si Romania TV, distantarea lor de astfel de televiziuni provoaca o mica criza.

Ori criza asta se poate rezolva in doua moduri.

Primul presupune santajul si oprobiul public la care sunt supuse multinationalele de catre politicienii care beneficiaza de suportul celor doua televiziuni. Modul asta e foarte riscant si nociv si poate sa produca un efect contrar celui asteptat. Metoda asta e deja pusa in practica si cainele de casa al oricarui guvern ce nu i-a periclitat functia a iesit sa ciripeasca deja pe subiect dupa ce a tacut malc in ceea ce priveste teme mult mai importante si care tin de competentele lui.

Al doilea mod, ce e un plan B de fapt, presupune reconcilierea politicului cu multinationalele in detrimentul televiziunilor de casa, insa lucrul asta presupune ca politicul o sa fie nevoit sa finanteze din propriul buzunar arogantele propagandiste de pe la televiziunile de casa. Ori chestia asta atrage dupa sine o serie de costuri suplimentare ce n-au fost prevazute in „buget”.

Mi-e greu sa cred faptul ca politicienii isi vor periclita in definitiv relatia cu multinationalele in favoarea unora dintre canalele de propaganda. Deja s-au o serie de declaratii in acest sens ce par sa invoce mea culpa din partea politicienilor pentru a mai reduce din deranjul creat in urma unor declaratii iresponsabile.

Si sa nu ma intelegeti gresit, nu sustin in vreun fel multinationalele, insa le consider un rau necesar in economia romaneasca. Pentru politicieni acestea sunt in definitiv o sursa inepuizabila de comisioane.