Turismul intre terorism si secesiune

DSC7565

In ultimii ani au tot avut loc atentate teroriste ce au descurajat sau au reorientat turistii in privinta unor anumite destinatii. S-a creat asa un fel de psihoza si paranoia colectiva ce a reorientat masele in ceea ce priveste locul in care sa-si petreaca vacantele.

In contextul asta zona Cataluniei si arhipelagul Balear au avut de castigat pentru ca foarte multi turisti ce cautau vacante ieftine (si fie vorba intre noi le gaseau doar in Turcia, Bulgaria, Grecia si pe coasta nordica a Africii) au trebuit sa se reprofileze, iar alternativa relativ ieftina a fost Spania.

Pentru Mallorca cel putin o astfel de crestere a volumului de turisti a fost mana cereasca, mai ales dupa introducerea de noi taxe pentru turisti. Ori treaba asta ma face sa cred ca si pentru Barcelona a fost cam la fel din moment ce si pe acolo si pe aici s-au dezvoltat in ultimii doi ani anumite sentimente turistofobe.

Dupa atentatul din Barcelona foarte multa lume se astepta ca volumul de turisti sa scada abrupt si drastic, cam cum s-a intamplat prin Paris si alte zone lovite de atentate teroriste din Franta, insa foarte putini au renuntat la vacante sau city-break-uri in Barcelona.

Presupun ca lucrul asta si datoreaza unor motive specifice:

  • Toata lumea stie ca Franta are o problema cu maghrebienii, ca in pofida eforturilor, mai mult sau mai putin discutabile, facute de autoritati, majoritatea nu s-au integrat nici pana azi in societatea franceza;
  • Putini stiu ca in Catalunia e concentrata cea mai mare populatie musulmana din Spania cu peste 600 de mii de musulmani si ca astfel riscul existentei unor grupuri radicale e mai mare pe acolo decat in restul Spaniei;
  • Turistii vad Spania ca pe o destinatie turistica sigura intocmai datorita faptului ca au existat putine atentate impotriva turistilor de-a lungul timpului si ca avand o experienta in ceea ce priveste atentatele de pe vremea ETA, politia Spaniola e capabila (comparativ cu francezii sau belgienii) sa identifice si sa elimine tentativele de atentat inainte ca acestea sa se produca;
  • Din ce in ce mai multi oameni constientizeaza ca riscul de a muri intr-un accident rutier sau de a face infarct e mai mare decat riscul de a muri intr-un atentat sau intr-un accident aviatic;

In felul asta, dupa atentatul din Barcelona am constatat faptul ca un procent foarte mic de turisti a fost descurajat de atentatul respectiv si a renuntat la vacanta sau city-break-ul din Barcelona.

Apoi a urmat toata tevatura asta cu secesiunea ce a inceput la 1 octombrie si s-a agravat de la o zi la alta. In mod absolut surprinzator, conflictul de secesiune a avut un ecou mai puternic decat atentatul ce a avut loc cu mai putin de doua luni inainte, iar cunoscuti care aveau programat sa mearga in Barcelona se intrebau, mai in gluma, mai serios, daca mai e viabila si sigura vacanta lor in contextul secesionist.

Le-am recomandat sa mearga pentru ca evenimentele prezentate pe mass-media erau punctuale si izolate, iar acestea, in definitiv, reprezentau o rafuiala a spaniolilor cu spaniolii, nu un razboi deschis declarat turistilor fara de care o regiune precum Catalunia si un oras precum Barcelona ar intra in colaps economic imediat.

In opinia mea, chiar daca e sa se separe de Spania definitiv si irevocabil, Catalunia ramane o destinatie turistica sigura, iar singurele probleme pe care le-ar putea intampina turistii sunt de ordin administrativ datorita excluderii din UE si implicit din zona Schengen si euro.

Totusi, nu toata lumea gandeste ca mine si astfel marile agentii de turism care foloseau portul din Barcelona ca port de referinta si imbarcare pentru diverse croaziere s-au panicat dupa votarea declaratiei unilaterale de independenta din Parlamentul Catalan si au anuntat ca renunta la portul din Barcelona in favoarea unor porturi precum Palma (Mallorca) si Valencia.

Nu am cifre exacte ca sa pot sa fac o statistica exacta, insa pierderile economice in acest caz sunt enorme pentru ca (cel putin aici in Palma) fiecare turist (si sunt cateva mii pe fiecare vas de croaziera) cheltuie in medie 25 de euro in timpul de escala, iar vasul de croaziera plateste catre autoritatea portuara 9 euro pentru fiecare turist aflat la bord, indiferent daca acesta coboara sa vada orasul sau nu. La asta se adauga si aprovizionarea pe care o face vasul de croaziera din porturile in care poposeste, aprovizionare ce finanteaza intr-un fel sau altul afacerile locale.

In felul asta ne dam seama, la modul cel mai ironic posibil, ca atentatele nu provoaca atat de multa panica (cel putin in Europa) cum par sa provoace patimile nationaliste ale unor partide de stanga si extrema stanga cunoscute pentru tendintele, discursurile si actiunile anarhiste in care au fost implicate.