Să-și asume altcineva, nu eu

Să-și asume altcineva, nu eu

Zi de zi sunt uimit de cât de lași pot să fie oamenii chiar și atunci când e în interesul lor să facă ceva.

Uite, spre exemplu acum vreo săptămână mi-a scris o doamnă pe Facebook.

Era aici în insulă și din mesajul pe care mi l-a scris voia numărul meu de telefon pentru a posta ceva pe grupul local unde eu sunt administrator.

N-am înțeles prea bine atunci de ce are nevoie de numărul meu de telefon așa că i-am răspuns că poate să posteze liniștită ceea ce vrea pe grup fiindcă am să-i aprob postarea cât timp respectă normele de bun simț stabilite.

Mi-a dat Seen și nici n-a mai postat pe grup.

Doar că după vreo câteva ore a postat un cunoscut de-al meu o critică acidă la adresa consulatului român de care aparținem și m-am prins imediat cum stă treaba.

Critica pe care o postase respectivul, plină de venin de altfel, făcea referință la faptul că o doamnă de aici din insulă cu doi copii a fost să-și facă pașapoarte la Barcelona.

A urmat tot procesul în acest sens și i-au venit pașapoartele la Barcelona de unde trebuia fie să meargă personal să le ridice fie să trimită un curier autorizat ca să i le aducă acasă.

Doar că din nefericire pentru respectiva a venit starea de urgență și ăia de la consulat, ca orice alți funcționari neesențiali aflați pe teritoriul Spaniei au fost trimiși acasă și li s-a interzis să se mai întoarcă la muncă până nu se stabilește prin lege că au voie.

Așa că doamna era tare recalcitrată pe ăștia de la consulat că nu fac o excepție să-i trimită domne pașapoartele alea cu orice preț că doar n-au altceva mai bun de făcut nu?

Iar dacă nu fac treaba asta înseamnă că sunt niște incompetenți rău-voitori și nu că de fapt respectă o lege într-o țară unde se pune mare preț pe respectarea legilor.

Ei, după ce am citit postarea respectivă am început să fac legătura și mi-am dat seama că doamna care mă contactase pe Facebook era de fapt doamna care era supărată foc pe consulat.

Și care, de fapt, nu intenționa să facă nicio postare pe grup ea personal, adică să și-o asume cu nume și prenume.

Nu, avea nevoie de numărul meu de telefon ca să mă convingă pe mine să postez chestia aia și să-mi asum eu o absurdidate.

Să pun eu tunurile pe ăia de la consulat și să-i scot vinovați pentru ceva ca să se simtă doamna respectivă mai bine.

Mă îndoiesc că spera să poată să-i convingă pe ăia de la consulat ca să încalce legea și să-i facă pe plac doar cu ajutorul unei postări pe un grup obscur de Facebook.