Putina istorie, pentru ignoranti

Am tot vazut zilele astea vehiculata aberatia aia cu legitimitatea guvernului desi inca de la investirea lui era nelegitim si nedemn pentru simplul fapt ca o are in componenta pe Spaguta Vasilescu (care apropo, ieri s-a executat si a dat ordin sa fie adusi protestatarii la Cotroceni pentru ca pe la PSD mai nimeni nu merge de voie buna aparent).

Revenind la ignoranti sa stiti ca exista mai multe feluri de ignoranti si mie imi plac aia care merg pe principiul: “usturoi n-am mancat, deci gura nu-mi pute”.

Tocmai de aceea vreau sa reamintesc un episod din istoria recenta pentru a trage o concluzie in ceea ce priveste discursul adoptat zilele astea.

Prin februarie 2012 guvernul Boc II le-a cerut tuturor subordonatilor din ministere sa jure supunere, iar multi dintre ei au refuzat si au fost maziliti de indata.

Printre cei maziliti s-a aflat si Raed Arafat, pesedist de cariera ce ocupa la vremea respectiva functia de secretar de stat. Demiterea lui n-a trecut neobservata ci s-a mediatizat la maxim pentru ca individul asta era omul de la SMURD, om fata de care toata lumea avea oaresce admiratie fiindca spre deosebire de alti pesedisti de cariera, Raed Arafat a facut totusi ceva cu timpul sau si s-a vazut ceva dupa el.

Cum era de asteptat lumea revoltata s-a dus in piata Victoriei ca sa protesteze pasnic, insa protestele au fost deturnate de o serie de grupuri de indivizi ce aparent au fost platiti ca sa agite spiritele si ceea ce era de altfel un protest pasnic a degenerat intr-unul extrem de violent.

De altfel din moment ce volumul de protestatari era relativ mic si din moment ce motivul protestelor era reprezentat de un non-subiect de interes national violentele erau nejustificate si jandarmii primisera ordin sa faca tot ce le sta in putinta pentru a preveni orice tip de rascoala ce putea sa escaladeze sau sa provoace proteste masive.

Totusi atacul sistematic la care au fost supusi jandarmii i-au obligat pe acestia sa riposteze si asa au ajuns sa fie batuti sute de protestatari. Unii dintre ei, de-a dreptul pasnici, si-au luat-o cu bestialitate chiar daca erau nevinovati.

In contextul evenimentelor si pus sub semnul intrebarii, guvernul Boc a inteles intr-un final ca nu mai are nicio legitimitate si si-a depus mandatul facand loc unui alt guvern sustinut de aceeasi majoritate parlamentara.

Eram inca in Romania la vremea respectiva si stiu cum cunoscuti de-ai mei jubilau pe marginea faptului ca guvernul Boc si-a depus mandatul. Si pe mine ma bucura faptul asta fiindca l-am considerat pe Boc cel mai prost prim ministru din istoria Romaniei, dar eu n-am jubilat ca n-aveam motive.

Chiar si asa e oportun sa ne reamintim faptul ca la vremea respectiva 3000 de oameni au cerut in strada demisia guvernului pentru un act de dictatura politica si guvernul s-a conformat intr-un final motivat probabil si de escaladarea violentelor.

Foarte multi dintre cei care jubilau atunci pe tema asta si considerau guvernul Boc ca fiind nelegitim (desi niciun ministru de pe atunci nu se afla in situatia Spagutei) au iesit zilele astea la rampa sa ne spuna faptul ca cei 600 de mii de insi care au iesit in strada sa ceara demisia guvernului Grindeanu sunt niste ticalosi care nu vor sa respecte un guvern legitim.

Carevasazica un guvern nelegitim e doar ala care vine de la ceilalti, indiferent de context.

Atat guvernul Boc II cat si guvernul Ponta IV au picat sub presiunea strazii si si-au pierdut legitimitatea pentru lucruri mai putin importante decat un atentat direct la adresa statului de drept si nu e nevoie sa ai creier de geniu ca sa intelegi lucrul asta ci e suficient sa lasi deoparte ignoranta.

Diferenta intre Boc, Ponta, sustinatorii acestora si Dragnea/Grindeanu si sustinatorii acestora e reprezentata de o farama de onoare. Cei dintai au avut un minim de onoare ca sa recunoasca pana la ce punct autoritatea guvernului e legitima in timp ce astia de pe urma sunt atat de ahtiati dupa puterea absoluta si atat de frustrati cu faptul ca n-o pot obtine incat ignora cu buna stiinta faptul ca a cam venit vremea sa plece.

De fapt dupa semnalele date in ultima perioada de diversi “simpatizanti” ai guvernului am impresia ca in interiorul PSD domneste o frica fata de tehnocrati. Exista atat de multa frica incat caderea guvernului Grindeanu e de neconceput fiindca sub presiunea strazii exista mari sanse ca Ciolos sa revina si revenirea lui Ciolos inseamna ca hotia o sa inceapa din nou sa ia sfarsit.

Legitimitatea unui guvern de banditi nu poate sa fie pusa in pericol de un guvern de profesionisti si tocmai asta-i in fond miza trepadusilor care invoca aspectul legitimitatii.

Putina istorie, pentru ignoranti

Lasă un răspuns