Cand au inceput protestele o serie de papagali pesedisti au dat-o pe aia cu lovitura de stat, sperand astfel ca lumea o sa se sperie si n-o sa mai iasa din casa pentru ca vedeti voi si in Turcia a fost lovitura de stat si cum n-a reusit, tiranul impotriva caruia s-a dat a demis si aruncat in parnaie mai bine de jumatate din functionarii tarii si a inceput persecutia impotriva celor care au sustinut-o.
Totusi ce omit papagalii astia din rationamentul lor e ca nicio lovitura de stat nu se poate da fara complicitatea armatei si politiei, sau ma rog macar a unei parti importante din armata si politie, ori in Romania lucrul asta e aproape imposibil mai ales daca tinem cont de faptul ca de regula loviturile de stat se dau impotriva unor presedinti ce sunt si dictatori pe deasupra si nu impotriva guvernelor.
Evident ca astia de la PSD sunt potriviti sa ne vorbeasca de lovituri de stat fiindca in fond revolutia din ’89 nu avea aceeasi sorti de izbanda daca nu foloseau membri fondatori ai PSD momentul revolutiei pentru a da la Bucuresti o lovitura de stat.
Acuma pe mine treaba asta nu ma mira prea mult fiindca PSD face fix ceea ce-a facut intotdeauna, exploateaza frica. Si comunistii au facut la fel si le-a mers pana la un punct.
Cum treaba cu lovitura de stat n-a prins la public si nu s-a speriat nimeni de potentialele consecinte invocate pe la diverse televiziuni, pe anumite grupuri de Facebook si mai nou si pe ceva bloguri s-a jucat cartea razboiului civil pentru ca daca nu merge cu o frica putem oricand sa incercam cu cealalta invocand dezbinarea din societatea romaneasca, dezbinare bazata pe o serie de considerente politice si economice.
N-am niciun dubiu asupra faptului ca povestea asta cu razboiul civil e doar o alta fumigena aruncata in piata publica cu speranta ca or sa se potoleasca spiritele pentru ca nimeni nu vrea razboi civil.
Totusi treaba nu-i chiar asa de simpla fiindca razboi civil au incercat la un moment dat sa provoace si comunistii cand in ajunul revolutiei din ’89 i-au scos pe toti barbatii din fabricile de prin vechiul Regat, i-a inarmat cu bate si i-a trimis la Timisoara cu trenurile ca sa-i bata pe derbedeii ce s-au rasculat impotriva statului. Numai ca pe traseu o serie de impiegati au oprit trenurile respective in gari si le-au spus astora trimisi de catre securisti sa se intoarca acasa ca oamenii aia de la Timisoara nu sunt derbedei si golani ci oameni bine intentionati cu familii acasa, ca si astia trimisi cu batele sa faca „contramanifestatie” de altfel.
Va suna cunoscut? Stiu c-ati avut un deja-vu citind paragraful de mai sus si ca mineriadele s-au realizat fix pe aceleasi criterii, insa sa nu uitam ca minerii au fost mereu niste mercenari folositi ca masa de manevra de catre apostolii PSD-ului, iar lucrul asta i-a dus intr-un final la sapa de lemn.
Nu s-a reusit iscarea unui razboi civil nici in ’89 si nici la mineriade, cu toate ca s-a mizat de fiecare data pe scindarea societatii romanesti asa ca n-o sa se reuseasca iscarea unui razboi civil nici cu niste bosorogi care protesteaza la Cotroceni sau cu niste subordonati de la ceva regie autonoma care sunt amenintati ca sunt dati afara daca nu merg acolo sa protesteze.
De obicei razboiul civil are de-a face cu discrepante etnice, antropologice sau religioase ireconciliabile si izbucneste acolo unde unii au fost colonizati si supusi prin razboi. In Romania unirea de la 1918 cat si faptul ca Ceausescu a „colonizat” Ardealul cu olteni si moldoveni au eliminat orice pericol in acest sens pentru ca spre deosebire de alte popoare, neamul roman s-a unit si s-a iubit de buna voie nu cu japca.
In disperarea lor papagalii de la PSD sunt suficient de prosti incat sa creada faptul ca in Romania se poate isca un razboi civil pe considerente politice, iar aia care iau de buna ideea asta si o propaga mai departe in spatiul public sunt si mai prosti.
