Toti savantii de maidan (si asta ma include si pe mine) sunt convinsi ca o sa vina o noua criza, iar unii ceva mai curajosi prezic faptul ca anul 2018 o sa fie anul unei mari crize financiare si economice.
Treaba asta se intampla dupa ce in anii urmatori crizei ce a inceput prin 2006 si a culminat in 2008 o serie de savanti (de data asta cu diploma) au prezis iminenta unei crize imediate si au dat gres.
Desigur, treaba asta cu criza e ceva sigur pentru ca crizele sunt ciclice, insa nimeni nu are capacitatea de a prezice o criza cu exactitate.
Acuma, toti astia care stau cu ochii pe evolutia financiara cred ca urmatoarea criza o sa vina fie din cauza burselor, fie din cauza imobiliarelor sau de ce nu din cauza vreunui razboi pornit de nebunul Trump impotriva lui Kim Jong-Un, sau invers.
Toate par motive legitime, numai ca dupa fiecare criza s-au facut diverse ajustari si s-a mai potolit disperarea pietelor. Ne-o dovedeste evolutia bursiera si economica din tarile care s-au confruntat cu diverse situatii lamentabile.
Si atunci de unde ar putea sa provina o noua criza. Foarte multi cred ca monedele virtuale ar putea sa reprezinte o amenintare, mai ales acum ca s-a intrat in era speculei, insa specula e parte integranta a economiei de piata, iar pasii timizi, dar siguri, care se fac pentru reglementarea pietei de monede virtuale ar putea sa tina sub control acest El Dorado virtual. Dincolo de asta, partea groasa a pietei de monede virtuale vine dintr-un sistem de meritocratie, monedele respective se produc prin minerit, nu se fura.
Atunci ce anume ar putea sa provoace o noua criza?
Ei bine in opiniea mea de savant de canapea exista un pericol mult mai mare si anume acela al sistemului de asigurari sociale national. Si aici nu ma refer exclusiv la Romania chiar daca si Romania e printre tarile vizate ci la tari ceva mai mari si mai dezvoltate precum Spania unde bugetul de pensii se epuizeaza cu o luna inainte de finalul anului si unde guvernele nu prea mai au solutii.
S-au taiat bani de pe la infrastructura, s-au marit impozitele pana la limita maxima de suportabilitate, cei care produceau mai mult au fost atat de aspru taxati in raport cu ceilalti incat au ajuns sa-si doreasca independenta cu orice pret si in pofida acestor masuri nu s-a putut stavili hemoragia financiara.
Desigur la accelerarea acestui proces contribuie si alti factori precum imbatranirea populatiei, hipstereala (in ziua de azi e mai cool sa fii activist fara scoala si loc de munca decat sa faci ceva productiv pentru societate) si desigur automatizarea. In ultimele trei decenii am asistat cu pasivitate la incapacitatea guvernelor de a reforma sistemul asta comunist de asistenta sociala, iar asta a produs niste efecte ireversibile pentru sistemele economice pe care le folosim.
Abia acum reusesc multi sa constientizeze faptul ca s-a cam strans cureaua pana la paroxism pentru salvarea sistemului hemoragic al asistentei sociale, iar orice tentativa de a-i obliga pe oameni sa stranga cureaua si mai mult o sa duca la rebeliune. Ba mai mult foarte multi constientizeaza faptul ca sistemul e, surpriza, defect si ca n-a functionat niciodata asa cum trebuia pentru ca strutocamila asta de capitalism cu tente socialiste n-are cum sa functioneze.
Si acum faceti o flotare logica simpla:
Aproape toate tarile sunt indatorate, iar unele dintre ele au trecut de cativa ani de un grad de indatorare de peste 100% din PIB. Astfel au datorii enorme ce au fost in unele cazuri re-esalonate pe mai multe decenii. Ori treaba asta impiedica in linii mari accesul la o viitoare creditare consistenta asa ca tarile respective ar trebui sa inceapa sa produca pentru ca singura solutie pentru salvarea sistemelor de asistenta sociala e productia si cam atat. Imprumutul nu mai e de cam mult timp o solutie viabila si n-a fost niciodata o solutie permanenta.
Si sunt tari precum Romania care nu prea mai produc, n-au produs niciodata suficient, iar de la ultima criza pun si bete in roate celor care ar putea totusi sa mai produca ceva pe acolo. In felul asta sistemul de asigurari sociale s-ar indrepta vertiginos spre colaps, fara sa punem la socoteala furturile si coruptia care accentueaza agonia populatiei, dar care, in mod surprinzator, ajuta sistemul. Ganditi-va ca daca Romania oferea servicii sociale si medicale ca in vest, la cat de mare e gradul de praduire al bugetelor, se ajungea in colaps de mult si tocmai faptul ca se ofera servicii de cacat reuseste sa mentina inca sistemul pe linia de plutire.
Ei bine, daca maine ar intra sistemul de asistenta sociala in colaps in Romania si ar lasa vreo 5,2 milioane de pensionari (atati pare-se c-au fost la ultimul recensamant), in plina iarna, fara pensie, fara bani de mancare, de medicamente si evident de utilitati cam ce credeti ca s-ar intampla cu economia asta care are cea mai mare crestere din UE si a crescut din 1992 cu 800%? Desigur nu doar pensionarii s-ar vedea afectati de o astfel de problema pentru ca in definitiv vorbim si de someri si de trantorii care toarna 10 copii ca sa poata sa le bea alocatia sau de persoanele cu diverse handicapuri.
Veti gandi ca oamenii astia nu prea conteaza pentru ca ei oricum nu produc. E drept, nu produc nimic pentru societate, dar consuma, adica muta banii prin economie si dau de lucru celor care intr-adevar produc, iar cresterea economica a Romaniei are perioade (din ce in ce mai mari) cand se bazeaza exclusiv pe consum.
Acum economia Romaniei e mult prea mica pentru a produce o criza economica in caz de colaps, dar am dat-o drept exemplu pentru ca stiu ca e mai usor de inteles, insa extrapolati rationamentul asta la o tara precum Franta, Spania sau Italia.
