Citisem un articol de dimineață în care spunea că României îi lipsesc vreo 15000 de IT-iști, iar vecina de pat m-a întrebat la ce căcat le trebuie românilor atâția IT-iști pentru că nu înțelegea ce dracu’ fac românii cu ei.
Mno’ amu dragii moșului să vă explice moșu’ puțin cum e treaba cu IT-iștii ăștia pentru că întâmplător ăsta bătrân are niscaiva experiență în domeniu și știe oarecum mai bine.
Fără să vreau să supăr sau să denigrez pe careva e musai să spun că undeva în jur de 90% din populație suferă de ceea ce eu numesc handicap tehnologic.
Știu, procentul pare absurd de mare.
Nu vă lăsați intimidați pentru că până și băieții ăia care sunt cu calculatoarele, pentru că știu să puna un Windows pirat de pe Filelist au handicapul ăsta doar că nu-l recunosc.
E oarecum ca la mașini.
Asistența rutieră nu s-a inventat doar ca să ia asigurările un ban în plus ci pur și simplu pentru că există tolomaci care fac școala de șoferi, dar nu-s în stare să schimbe o roată atunci când fac pană.
De fapt mulți nu sunt în stare nici măcar să deschidă capota, darămite să bage apă la parbriz sau mai știu eu ce.
De altfel sunt sigur că majoritatea dintre voi credeți că IT-iștii sunt ca prin SF-urile de la TV unde unul bate în taste până i se tocesc unghiile și fie programează te miri ce minune, fie sparge FBI-ul în 5 minute.
După cum spuneam, SF-uri…
Bun, revenind la idea din titlu.
Ce nu știe și nu înțelege majoritatea populației e că în mare parte IT-iștii sunt văzuți de oamenii de prin birouri (și nu numai) fie ca un fel de sclavi tehnologici care e musai să repare orice fie ca un fel de infirmieri tehnologici care să ajute de fiecare dată când e nevoie și mai ales să fie disponibili la orice oră pentru absolut orice căcat.
Și am să vă dau câteva exemple.
Acum juma’ de viață m-a sunat o doamnă de pe la ceva instituție că nu-i merge imprimanta și a dat de mai multe ori să imprime aceeași foaie (sic!) și nu a ieșit nimic.
M-am urcat în mașină, am călătorit vreo 20 de km. doar ca să bag imprimanta în priză.
La nici un minut după ce am efectuat o operațiune tehnică de o anvergură majoră imprimanta a început să scuipe hârtii, fix aceeași foaie de vreo 15-20 de ori, iar duduia oripilată mă întreba cum o oprim că o omoară șeful dacă vede c-a făcut atâta risipă.
Evident, să-l cheme pe IT-ist de la 20 km. și să-i plătească deranjul si deplasarea nu e risipă.
Să nu cădeți în capcană.
Astfel de chestii nu se plăteau regește pentru că în România, dacă nu ești pe felie cu primarul ca să iei contractul din pix și să încasezi bani grei ca Ghiță Sebi ajungi muritor de foame dacă lucrezi exclusiv cu instituții, mai ales dacă îți plătesc facturile cu întârzieri de trei luni.
Recent o altă duduie mă suna disperată că nu mai poate intra pe calculator, deși… ați ghicit, nimic nu s-a schimbat.
Pentru că eram undeva pe plajă și planul meu era să mă bucur de vreme și de priveliște, i-am spus duduii scurt că cel mai probabil nu scrie parola bine și am lăsat-o în pace.
A continuat să insiste pe Whatsapp, scriindu-mi acolo parola (lol!) ca să-i confirm în vreun fel că parola e corectă.
Am intrat de curios pe remote desktop și m-am uitat la ecranul ei ca să văd dacă nu cumva chiar s-a întâmplat ceva, iar primul lucru care mi-a sărit în ochi după ce s-a deschis remote desktop a fost că sub câmpul de parolă apărea o iconiță cu un semn al exclamării pe un fundal galben lângă care scria că e CAPS LOCK activ, adică sunt blocate literele mari, iar parola dânsei avea doar o literă mare și restul mici.
N-am vrut să-i spun care-i baiul pentru că nu eram plătit pentru deranj, mai ales în ziua mea liberă.
M-am rezumat la a-i spune că sigur nu pune parola bine și că n-am ce să-i fac pentru că sunt la plajă și e zi liberă așa că nu pot să merg pe acolo pe la birou să-i rezolv ei problemele.
Adică să-i apăs pe o tastă și gata…
Mi-a scris după vreo jumătate de oră că a rezolvat.
N-am întrebat cum.
E prea de porc să-l pui pe unul să detalieze motivele pentru care din punct de vedere intelectual e leneș.
Ori dragii moșului, fix pentru asta e nevoie de IT-iști.
Nu ca să inventeze și să creeze lucruri mărețe prin care să ajute societatea să evolueze mai rapid și mai bine ci ca să gândească în locul unora cărora pur și simplu le e lene să gândească singuri.
În fond la ce s-ar mai deranja ei dacă pot să deranjeze pe cineva, oricând și la orice oră pentru așa ceva mai ales când toată distracția respectivă le iasă destul de ieftin.
Cel mai probabil, 90% din IT-iștii de prin birouri și corporații care teoretic sunt administratori de sistem și n-ar trebui să facă orice căcat pentru orice angajat prost, ajung la cheremul tuturor în schimbul unor salarii mizere.
Ba mai mult, aceștia e musai să știe și de ce nu merge telefonul personal sau cum se face nu știu ce chestie pe o versiune de Android care nu mai are suport de prin antichitate și mai ales să știe și de ce nu merge calculatorul de acasă al angajatului și eventual să-l repare și pe ăla, în timpul lui liber pe gratis … pentru că suntem prieteni nu-i așa?
Iar dacă nu mă credeți există suficientă literatură pe subiect.
E suficient să aruncați un ochi pe reddit ca să vă convingeți.
În altă ordine de idei, astea două au rupt ieri Instagramul în două cu pozele lor mișto de la Sa Calobra.
