Justitia dintre institutii

In urma cu vreo cativa ani colaboram cu o serie de institutii din apropierea orasului de resedinta, carora le furnizam o serie de servicii IT si materiale de birotica si papetarie.

Astfel in timp ce-mi faceam meseria pentru care am fost platit mi s-a dat sa aud tangential o discutie in care un director de scoala dintr-un sat ce apartinea de o comuna oarecare ii spunea unei alte persoane faptul ca primarul comunei refuza sa-si puna semnatura pe o investitie primita de scoala din sat de la guvern.

Pozitia primarului respectiv era motivata de faptul ca banii respectivi au fost trimisi exclusiv pentru scoala din sat (care la prima vedere statea sa cada) si nu s-au impartit cum era si ‘normal’ intre sat si comuna pentru ca in opinia lui scoala din comuna (unde director era un consilier local) merita mai mult banii aia.

Ba mai mult acelasi primar isi motivase pozitia si prin faptul ca satul e plin de tigani si ca ‘aia nu merita’.

Din ce am inteles, directorul scolii din sat a rezolvat problema intr-un mod destul de elegant invingandu-l pe primar cu propria-i arma. Astfel cand primarul a zis de tigani directorul i-ar fi zis ‘bine, atunci am sa ma duc la tiganii aia sa le zic ca nu vrei sa ne aprobi investitia pentru ca ei sunt tigani si pe urma la alegerile viitoare vom vedea cati dintre ei te vor mai vota’.

De indata ce s-a pus in balanta problema votului tiganilor, primarul in cauza a aprobat investitia fara sa clipeasca. Ori acest lucru s-a intamplat pentru ca oameni ca el nu au nici o urma de umanitate in ei. Nu-i sensibilizeaza nici cadavrele, nici dramele, nici oamenii bolnavi sau copiii saraci, nici calamitatile naturale. Dar ii sensibilizeaza voturile.

Evident de la primarul in cauza eu unu nici nu m-as fi asteptat la altceva mai ales ca vorbim de un om care parea scolit de un calau din beciurile Securitatii. A fost cel mai longeviv primar al Romaniei si isi pastra scaunul de primar inca din 1986 depasindu-l pana si pe Ciuhandu de la Timisoara.

Am scris acest episod dupa ce am citit pe Digi24 ca o primarie din Romania s-a decis sa-si ceara dreptatea din cauza ca Ministerul Economiei i-a blocat un proiect. Citind acest articol m-am gandit imediat la numarul de proiecte blocate de sefii unor institutii superioare datorita unor orgolii personale sau altor motive mai degraba personale si mai putin profesionale.

M-am gandit de asemenea la faptul ca episodul pe care tocmai l-am relatat nu e singurul pe care-l cunosc si nu e singurul despre care am auzit. Si evident m-am gandit la numarul de scoli si spitale care n-au fost reabilitate sau modernizate intocmai pentru ca niste politicieni lipsiti de orice urma de umanitate au blocat finantarile si de multe ori au facut asta intocmai pentru ca nu puteau sa controleze ei banii si sa dea lucrarile unor clienti directi care sa-i rasplateasca cu un comision pe masura.

E absurd faptul ca legea romana nu impune nicaieri obligativitatea ca fiecare angajat din fiecare institutie sa aiba parte de consultanta juridica subventionata si sa aiba dreptul la asistenta juridica gratuita atunci cand considera ca o institutie superioara comite un abuz.

Ori lucrul asta nu dovedeste decat faptul ca de 25 de ani comunismul n-a plecat. E inca aici, prezent in orice institutie si strans inradacinat in fiecare scaun ce presupune o functie de conducere si decizie.