Centrul Istoric al Sibiului care in 2007 a fost principala (singura) atractie a Capitalei Culturale Europene a atras multi oameni de afaceri de toate categoriile care au deschis aici baruri, cafenele, restaurante, fast-food si crasme.
Zona avea deja ceva localuri, dar cum scria intr-o revista de publictate s-a transformat intr-un „mall medieval”. Desi apelativul de mall ar trebui sa includa si alte magazine decat cele de alimentatie publica.
Dar sa vedem cum stam. Intram pe Balcescu de la fostul Hotel Bulevard si trecem rapid pe dreapta pe langa doua cafenele de lux, dar fara clienti. Apoi apare Casa Frieda, un restaurant ce l-am evitat ani la rand ca parca aducea a bodega, dar care renovat e ok daca nu ai bani in buzunar prea multi. Oricum de cate ori trec pe langa el si vad Frieda innebunesc gandidu-ma la marea artista mexicana asociata nu stiu de ce cu acest local. Mai mergem pe Blacescu si incepe si pe stanga si pe dreapta o serie de fast-food-uri cu case de amanet sau de schimb valutar. Spatiile apartin alaturi de unele magazine de haine de pe centru unui tip Roman, finul lui Cindrea de la PSD.
Dintre ele remarc The Gallery desi servirea e varza, dar imi aduce aminte de Galeriile de Arta ce erau odata acolo.
Avem pe dreapta Bufnita, un local arhiplin dupa renovare si care incepe sa nu mai atraga.
Apare Redal-ul pe stanga, care m-a mirat cand a aparut in locul unei banci. Adica o cafenea are mai multi bani ca o banca. Asta e mesajul. Redalul e un fel de Starbucks sibian. Un loc corporatist ce are toate sansele sa se extinda in toata tara. E de mers acolo pentru prajituri asta in lipsa de altceva. Redalul a prins asa de bine la sibieni pentru ca toate cofetariile traditionale disparuse-ra.
Mai sunt pe Balcescu cateva cafenele subterane cum ar fi Al Capone si Bograis cam goale mereu si care nu ies in evidenta cu nimic.
Avem sub Redal, Imperium Pub, un local ce a introdus la Sibiu un nou trend al cafenelor cu muzica live permanent, copiat mai apoi si de altii. Acum localul nu mai atrage asa mult poate si datorita preturilor exagerate.
Cam atat pe Balcescu. In Piata Mare avem restaurantul Hermannstadt. Aici imi petreceam eu cateodata serile si dupa-mesele ploioase. Aici am scris prima poezie pe un servetel… Ce vremuri. Era un birt. Acum e un restaurant chiar placut inauntru cu mancare buna, desi evitat inca de multi.
Mai e cafeneau Amber pe care o evit din motive personale. patronul intregului spatiu mi-e antipatic pe masura datorita afacerilor ce le invarte de la oi la benzina si turism.
Mai este o cafenea pe Arhivelor dar prea mica si cu prea mult zgomot pentru nimic.
Pe strada Brukenthal in spatele Primariei e o inghetarie, raiul liceenilor. Aici e plin de cei din Brukenthal si alte licee. Stau la etajul localului si fumeaza ca turcii. Vis-a-vis avem o gama variata de localuri de la Bruk Club (momentan in renovare) care era birtul cartierului, la o pizzerie a Italianului (care mai are si In Piata Mica localuri) si un bar sportiv.
Si ajung in Piata Mica unde restaurantele si cafenele de fitze stau unul langa altul. De fitze pentru ca la preturi de 10 lei pe bere sau 18 lei pe o pizza amarata… Aici se strang vara pe terase „elitele fitzoase ale Sibiului” sa ii vada poporul. Intre ele a scapat si un mic birt foarte haios si cu o personalitate puternica Dori’s (barul). Patiseria e de mare succes pentru elevi, dar barul e o amintire a vremurilor de demult si chiar si azi un grup de barbati, clienti fideli, isi beau aici cafeluta de dimineata si citesc presa si discuta politica, exact ca in anii 30. De fapt dupa mustata lui nea Marcel care e mereu la bar nu ai zice ca s-a schimbat ceva aici de pe atunci.
In Piata Mica avem Atrium cu fitzele sale…dar avem si noul Crown cu o foare buna oferta de „bufet” la pranz. cand era detinut de Adi Mara era varza, acum in posesia Bueno Vista Banqueting a capatat noi valori.
Mai remarc o categorie in Centrul Istoric de restaurante traditionale tip crame imprastiate in tot perimetrul.
Mai avem in Piata Mica restaurantul Ciao Italia, inca ieftin si bun si ceva cafenele scumpe tare.
Mai avem doua cluburi ce merita inchiase pentru poluarea care o fac Chill Out si Union.
ies din Piata Mica si trec pe Avram Iancu pe langa Games Spot – o noua sala de jocuri in Sibiu, bien dotata, situata intr-un spatiu mare, fostul magazin de mobila Elvila.
Ajung la finalul Centrului Istoric spre gara, la Cocoon Cafe – locul meu favorit pentru o cafea sau un ceai.
Cam asta ar fi o scurta trecere in revista a localurilor din Centru Istoric. mai sunt altele nepomenite aici, va las sa le mentionati voi la comentarii daca credeti ca merita.
oricum ideea de baza e ca toate le poti imparti in 3 categorii: de ciobani, de fite de ciobani si de suflet. Din pacate cele de suflet sunt pe cale de disparitie.