In urma cu ceva vreme am dat peste un articol in care se relata faptul ca prin Timisoara, din cimitire s-au furat obiectele din bronz.
Si citind stirea respectiva mi-am adus aminte ca si pe la noi pe la Avrig, furtul din cimitir e deja ceva obisnuit si nu mai surprinde pe nimeni.
Doar ca, pe la Avrig, cum orasul e mai sarac nu se fura doar lucrurile valoroase, ci si chestii mai putin valoroase, precum florile de pe morminte.
Tin minte ca in urma cu multi ani, mama le inchiriase ficiorilor de la ceata barul familiei pe durata sarbatorilor de iarna pentru ca acestia sa aiba o „gazda” dupa ce au cauzat pagube in anii trecuti prin casele in care au avut „gazda” anterior si astfel au fost refuzati de mai toata lumea.
Desigur, asta presupunea ca ei sa fie supravegheati in orice moment pentru ca altfel puteau sa ne provoace si noua pagube. Si stand acolo cu ei m-am trezit in prima zi ca unul dintre ei apare la „datorie” si incepe sa scoata de prin buzunare fel de fel de globuri si decoratii de craciun.
A doua zi, respectivul s-a gandit ca sa fure doar globuri e ineficient si astfel s-a afisat la ceata cu un brad intreg, gata impodobit pe care l-a carat pe umar. L-am intrebat de curiozitate de unde-l are si mi-a spus ca din cimitir, ca in drumul lui spre ceata trece prin cimitir ca-i mai scurt, si ca sasii obisnuiesc sa le puna brad celor morti, iar cei morti oricum n-au nevoie.
Nu m-a mirat nici atitudinea lui, nici calmul cu care relata si nici mandria cu care spunea c-a furat bradul din cimitir, pentru ca pana la urma Avrigul nu e decat un sat fara caini.
Totusi, nu poate sa nu ma mire nivelul cel mai josnic la care s-a ajuns in Romania, din moment ce romanii se fura intre ei pana si in cimitire. Ca sa nu mai zic ca unii au ajuns sa foloseasca cimitirul pentru a sifona bani grei punand taxe absurde si administratori ce habar n-au pe ce lume traiesc. Pana la urma si asta tot un fel de furt e…