Ce înseamnă un trai decent?

Specialiștii de la CNS “Cartel Alfa” au scuipat pe Facebook o listă de cheltuieli care, în opinia lor reprezintă un trai decent pentru o familie de patru persoane.

Aveți imaginea asta edificatoare mai jos:

Ce înseamnă un trai decent?
sursa

Bun, acum s-o luăm pe rând pentru că sunt cam ciudate cifrele astea.

  • 1450 de lei pentru alimentație, adică vreo 310 euro la cursul zilei. Nu știu pe ce se bazează calculele respective, dar știu sigur că noi cheltuim de regulă 300 de euro pe mâncare aici, unde multe produse sunt mai ieftine. Fără să mănânci în oraș vreodată, vorbim de un minim de 100 de euro de persoană pentru alimentație, deci cifrele ăstora ori sunt din burtă ori se bazează doar pe cele mai ordinare ieftinături din supermarket.
  • 651 lei pe haine și încălțăminte, adică vreo 140 de euro lunar, 1680 de euro anual. Cine și după ce criterii cheltuie 400 de euro anual, de persoană pentru haine și încălțăminte?
  • Am să sar peste cheltuielile cu locuința pentru că nu prea sunt relevante în context și cheltuielile sunt relative în funcție de context. Nu toți au credit sau chirie…
  • 488 de lei pentru transport și servicii. Ce servicii? De transport?. Cu 488 de lei nu poți nici măcar să faci două plinuri de Logan și dacă îți duci copilul la școală și faci naveta la servici ai nevoie de minim două plinuri. Dacă mergi odată pe lună la ăi bătrâni la țară îți mai trebuie un plin. Despre piese, revizii periodice și întreținerea mașinii nici nu mai vorbim.
  • 220 de lei pentru dotarea locuinței? Când un televizor bun și economic e minim 400 de euro?
  • 447 de lei pentru utilități. Și cu ăia care au facturi de 1500 de lei lunar pe timp de iarnă la gaz de ce facem? Nu toți primesc subvenție de la buget ca bucureștenii…
  • 107 lei pentru sănătate. Asta n-are trebui să fie gratis? Sau 107 lei sunt banii pe care trebuie să-i pui deoparte pentru momentul în care p să trebuiască să dai șpăgi prin spitale.
  • 238 de lei pentru igienă și curățenie. Sunt aproape 50 de euro și zău că nu știu de unde au scos suma asta pentru că produsele de igienă și curățenie nu sunt chiar așa de scumpe. 
  • 546 de lei pentru educație și cultură. Nu știu cât de realistă e estimarea asta. Un abonament la Netflix e 10 euro, iar un român nu cheltuie, in medie, mai mult de 50 de lei pe cărți și de regulă nu prea cumpără cărți (s-a stabilit asta deja). De mers la teatru sau alte spectacole nici nu mai vorbesc, iar filmele și serialele care nu sunt pe Netflix se găsesc oricum pe Filelist.
  • 234 de lei pentru recreere. De regulă, pentru concediul de odihnă de trei săptămâni e nevoie de venitul pe o lună întreagă și ăsta-i motivul pentru care 70% dintre români nu își permit să plece în concediu. Așa că 234 de lei pare realist doar în contextul în care familia respectivă înțelege prin recreere să iasă la un grătar în fiecare duminică și nu să întreprindă alte activități sau hobby-uri, care sunt la rândul lor destul de costisitoare.
  • 615 lei fond de economii. Nu știu de ce volumul de economii e relevant pentru un trai decent sau de ce anume s-a ajuns la cifra asta. Nu mi se pare deloc relevantă.

Discrepanțele majore dintre cifre și realitate mă fac să cred că definiția asta a traiului decent a fost elaborată de vreun teoretician cu pensie specială, sau vreun birocrat ce încă locuiește cu părinții pentru că nu poți să consideri trai decent o sumă care în linii mari reprezintă de trei ori salariul mediu în a doua cea mai săracă țară din UE.

Discuția asupra noțiunii de trai decent într-o țară care și-a aliniat deja prețurile la media UE nu poate să înceapă decât de la un venit NET de minim 1000 de euro pentru fiecare membru de familie adult.

P.S. Două chestii de luat în calcul pe subiect:

  • Social exclusion is the lack of social resources and rights available to most people as a result of poverty or being part of a minority group. In 2015, more than a third of the population was at risk of poverty or social exclusion in three EU countries: 41.3 percent in Bulgaria, 37 percent in Romania and 35.7 percent in Greece. The countries with the lowest risk were the Czech Republic at 14 percent and Sweden at 16 percent.
  • Poverty in Europe is not limited to those who are unemployed. In 2015, 7.7 percent of the EU population was at risk of poverty despite working full-time, with men more at risk than women. Romania has Europe’s highest risk of in-work poverty with a rate of 18.9 percent. Spain and Greece follow with 13.1 percent and 14.1 percent, respectively. Additionally, the in-work poverty risk has increased from 8.3 percent in 2010 to 9.6 percent in 2016.

(de aici)

P.P.S. Calculele specialiștilor de la Cartel Alfa nu iau în considerare și cheltuieli administrative (impozite, amenzi, taxe birocratice, asigurări etc.) sau vicii (fumat, alcool) care alterează puțin noțiunea de trai decent.

2
Lasă un răspuns

1 Comment threads
1 Thread replies
0 Followers
 
Most reacted comment
Hottest comment thread
2 Comment authors
newest oldest most voted

Ești sigur că produsele de curățenie nu sunt scumpe? 🙂 Cred că-s aproape cât un coș de mâncare.