N-am putut sa nu remarc zilele astea abundenta de articole si comentarii pe tema celor doua cazuri de toxiinfectie alimentara de la Perla Paltinisului.
Desigur, in presa sibiana parerile sunt impartite si astfel, ca de fiecare data avem parte de trei categorii de gazetari:
- Cei care scriu despre ‘vinovatie’ si ‘vinovati’
- Cei care scriu aparent ca sa dreaga busuiocul
- Si cei care nu scriu nimic
Diferentierea asta in ceea ce priveste relatarea obiectiva a unei informatii e strict legata de interesele politice si de ‘sponsorizarile’ primite de fiecare parte gazeta sau gazetar in parte.
Tocmai de aceea, atunci cand cititi o astfel de stire e bine sa nu luati drept adevar absolut tot ceea ce se expune, pentru ca exista riscul ca informatia aparent obiectiva sa fie redactata si furnizata pe principii de subiectivitate. Iar presa din Sibiu ne-a obisnuit deja pe multi cu nivelul de deontologie si responsabilitate jurnalistica de care dau dovada.
Dar sa revenim la cazul in sine si sa luam in calcul o serie de aspecte pro si contra in ceea ce priveste astfel de situatii:
- Sibiul nu e la primul caz de toxiinfectie alimentara. Au existat anul acesta cel putin 3 (TREI) cazuri confirmate de toxiinfectie alimentara pe raza judetului Sibiu. Un numar foarte mare si de-a dreptul ingrijorator.
- Desi au existat o serie de situatii similare in anii trecuti, autoritatile n-au facut nimic in afara faptului ca au dat o serie de amenzi administrative. Ori acest lucru e absurd si sugereaza cat de mare e gradul de coruptie in acest domeniu. Sa nu ma intelegeti gresit, insa avem deja confirmarea faptului ca ANAF a inchis in trecut o serie de societati pentru ca incalcau legislatia fiscala in domeniu. Decizia ANAF s-a bazat pe faptul ca inchiderea unor astfel de afaceri (ce indirect le provoca pierderi patronilor) va ajuta la reducerea evaziunii, si pot spune ca pe alocuri a fost eficienta. Doar ca evaziunea fiscala nu pune in pericol sanatatea publica. O mancare proasta sau pregatita in conditii improprii poate sa puna in pericol sanatatea publica. Si in cazul asta, lipsa unor sanctiuni concrete si ferme din partea autoritatilor locale nu face decat sa incurajeze patronii si angajatii indolenti sa pregateasca mancarea in conditii improprii punand astfel la risc sanatatea publica din ce in ce mai des.
- Ar avea cineva interes sa-i saboteze pe cei de la ‘Perla Paltinisului’? Patronul restaurantului spunea intr-un articol ca se ia in calcul un sabotaj si ca pe ei ii afecteaza mult astfel de situatii. Acum in ceea ce priveste sabotajul ideea e relativ simpla. Pentru a sabota o astfel de afacere trebuie sa ai un motiv intemeiat si suficient sange rece ca sa-ti asumi faptul ca poate o parte din cei care se imbolnavesc or sa moara. Dincolo de asta pentru a putea sabota o astfel de masa e nevoie de cineva care are acces constant in bucataria localului, iar lucrul acesta limiteaza lista de ‘suspecti’ la angajatii firmei. Sa fie unul dintre angajati suficient de suparat pe patroni incat sa recurga la astfel de metode de sabotaj? Sa fie unul dintre angajati un cal troian platit de concurenta? Orice e posibil, mai ales ca ‘sclavia moderna’ pe care o practica patronii din astfel de domenii e arhicunoscuta la nivel national. Chiar si asa, supararea unui angajat pentru banii primiti si orele lucrate n-ar trebui sa legitimeze o astfel de actiune.
- Exista suficienta indolenta in randul patronului si angajatilor pentru a provoca o tragedie? Exista. Si n-o spun eu, ci o dovedesc atat cazurile anterioare cat si una din declaratile patronului de la Perla Paltinisului in care spune faptul ca unul dintre angajati a fost descoperit ca fiind bolnav imediat dupa ce s-a declansat o ancheta in acest sens. Ei bine, conform legii, analize periodice sunt obligatorii pentru TOTI angajatii si mai ales pentru cei ce activeaza in domeniul alimentatiei publice. Desigur, in foarte multe cazuri angajatii unor firme nici macar nu stiu unde se afla cabinetul medical privat care ‘le face’ analizele periodice, pentru ca n-au fost niciodata sa-si faca analizele, dar primesc datorita ‘prieteniei’ dintre patronul lor si seful cabinetului medical in cauza rezultatele analizelor periodic si toti sunt sanatosi tun. De fapt asta-i si motivul pentru care an de an sute sau poate mii de romani afla ca au cine stie ce boala si ca aceasta s-a diagnosticat prea tarziu. Lipsa de scrupule a patronilor, lipsa de scrupule a medicilor si lipsa de reactie a angajatilor e de fapt cauza principala pentru numarul de oameni bolnavi din Romania. O infectie depistata la timp poate sa fie tratata eficient, pe cand una depistata mult prea tarziu se poate transforma intr-o boala incurabila.
- E lacomia un factor? Desigur, lacomia poate sa fie mereu un factor in astfel de situatii. Cred ca fiecare dinte noi stie faptul ca in afara zilelor cu cod galben (portocaliu sau rosu) pentru canicula, buticarii le ‘ordona’ angajatilor sa tina lazile frigorifice scoase din priza pentru a economisi curent. Si astfel daca in mai sau septembrie vrei sa bei un suc sau o bere rece exista posibilitatea sa le bei ca pe vinul rosu, la temperatura camerei. Chiar daca in camera sunt peste 25 de grade… Ori lucrul asta nu face decat sa evidentieze o realitate de-a dreptul tragica. Si anume aceea ca patronii, indiferent de domeniul in care activeaza, sunt in stare sa riste mult mai mult din cauza lacomiei si acest lucru nu ne face sa ne intrebam decat daca in cazurile de toxiinfectie alimentara s-a facut o oarecare economie si asta a provocat degradarea ingredientelor, sau daca in goana dupa bani patronii au ales sa achizitioneze alimente de o calitate indoielnica cu buna stiinta.
- Si nu in ultimul rand trebuie luata in calcul posibilitatea ca furnizorul sa fie principalul vinovat in acest sens. Stiu sigur ca cel putin trei cazuri de toxiinfectie alimentara din ultimii ani au avut un lucru in comun, si anume faptul ca ingredientele au fost achizitionate de la Metro. Despre Metro sunt multe de zis, insa esential in discutia actuala e faptul ca adeseori la Metro s-a adus marfa de o calitate indoielnica, pe care buticarii au luat-o s-o vanda ‘pe sate’ sau in chioscurile din cartierele saraci unde clientul se uita intai la pret si mai apoi la calitate si unde sunt la mare trecere crenvustii fabricati cu hartie igienica sau branza care nu contine nici un strop de branza. Ori lacomia de care vorbeam mai devreme se poate manifesta si prin achizitia la pret redus a unor produse de calitate indoielnica pe care furnizorul le vinde pentru a ‘se scapa’ de ele. In acest caz, o ancheta trebuia sa determine daca furnizorul a vandut marfa in anumite conditii si daca marfa respectiva mai era sau nu apta pentru consumul uman. De asemenea trebuie dovedit faptul ca, in cazul in care marfa respectiva a fost vanduta ca fiind improprie pemntru consumul uman, furnizorul a informat cumparatorul de acest aspect.
Intoarsa pe toate partile, povestea asta, cat si multe altele similare, nu fac decat sa contureze o idee concreta si anume aceea ca principalul responsabil pentru prevenirea unor astfel de situatii e administratorul firmei in care se serveste mancarea respectiva.
Acest lucru e concluzia pe care eu o trag pe baza urmatoarelor conditii:
- trebuie sa se asigure ca angajatii lui sunt sanatosi in orice moment si ca orice boala pe care o au nu reprezinta un risc pentru sanatatea publica
- trebuie sa se asigure ca angajatii lui sunt suficient de calificati incat sa poata sa gestioneze in cele mai bune conditii prepararea unei mancari, depozitarea ingredientelor si manipularea lor in conditii de igiena totala
- trebuie sa se asigure ca normele legale sunt respectate in orice moment atat in ceea ce priveste transportul cat si depozitarea produselor
- trebuie sa se asigure ca marfa pe care o achizitioneaza e proprie consumului uman si ca depozitarea ei in conditiile impuse de producator nu depaseste termenul de valabilitate
- trebuie sa fie constient de faptul ca orice rabat de la calitate poate reprezenta un risc major
- trebuie sa-si verifice constant angajatii, sa se asigure ca acestia sunt multumiti si mai ales ca sunt stabili psihic pentru a evita un potential ‘sabotaj’
Simpla abatere de la oricare dintre conditiile de mai sus poate duce la o tragedie. Si cum astfel de abateri sunt frecvente in Romania sincer ma mir ca inca n-a murit nimeni… dar cu niste organe de ancheta si control adanc inradacinate in lantul trofic al coruptiei probabil ca n-o sa mai dureze prea mult.