Căţeluş cu păru’ creţ, fură… ce dracu să facă!

Românul s-a născut… poet? Ete, na! Poet, auzi! Aşa, şi francezul s-a născut beţivan… de şampanie.
Păi cum se face că meseria noastră de bază în Europa este…. „lectura'” prin supermarketuri, parcări, din buzunare, firme, etc. Iar în ţară aceaşi „preocupare”, dar la un alt nivel, aici lecturăm din bugetul local, naţional şi dacă se poate şi … Dar aici avem un aliat care ne spijină la nevoie… cine altul decât Dreapta Justiţie Română.
Şi dacă la capitolul Justiţie stăm bine (???), haideţi să privim puţin spre educaţie, unde cred că ţărişoara noastră nu stă aşa rău precum pare (în Europa). Românul începe cu grădiniţa, unde învaţă unele reguli de conduită socială şi câteva cântecele şi poezii.
Una din primele poezii pe care le învăţăm la grădiniţă este celebra Căţeluş cu păru’ creţ…. care fură şi minte că e animal cinstit. După ce copilul spune poezia, toţi cei din jur aplaudă, părinţi, educatori, vecini şi prieteni. Şi mai târziu copii vor înţelege subtilitatea.
Apoi învăţăm că succesul în viaţă nu ţine neaparat de educaţie.
Totuşi înjurăturile noastre tradiţionale ar trebui preluate de Nuţi Udrea pentru a le transforma în brand naţional. Noi avem şi cu mamă şi cu sfinţi şi cu orice altceva nu au europenii aştia prăpădiţi.
Domnilor, europenii ne pun pe toţi într-o găleată şi ne consideră pe toţi needucaţi, nesimţiţi şi …. deşi ar trebui să ne pună pe toţi pe lopată!

România ţară de rahat
Noi în tine-am învăţat
Să furăm şi să minţim
Să scuipăm şi să cerşim.

Mai exist-o altă clasă (socială)
Care trage ţării plasă
Dar despre ei……
Lasă,lasă!

Ar mai fi şi muncitorii
Aştia sunt ca cerşetorii
Despre ei nimic de spus
Pa şi pu! La toţi v-am spus.