Teoria rosiei stricate

Claudiu posteaza pe Facebook, oarecum revoltat, o intamplare de la supermarket unde s-au pus in vanzare la pret redus caserole de rosii ce erau partial stricate, iar lumea a vrut sa profite, asa ca cei interesati au desfacut caserolele si si-au ales rosiile care nu erau stricate facandu-si propriile caserole.

E drept, e de prost gust sa te apuci sa desfaci caserole in supermarket si sa-ti alegi produsele, insa conform bunului simt si legilor in vigoare astfel de produse nici nu trebuiau sa fie la vanzare, iar cei care aveau obligatia sa aleaga rosiile inainte de a le pune la vanzare sunt in definitiv angajatii acelui supermarket.

N-am sa intru in detalii privind standardele de calitate ale produselor pentru ca in definitiv au curs rauri de cerneala digitala pe tema calitatii produselor comercializate in aceleasi supermarketuri din vestul si estul Europei.

Totusi vreau sa subliniez faptul ca e perfect acceptabil sa refuzi achizitionarea unui produs care ti se pare inferior din punct de vedere calitativ si daca nu exista alta metoda de a atrage atentia asupra acestui fapt decat desfacerea caserolelor atunci mi se pare plauzibil contextul.

Treaba asta cu amestecatul legumelor si fructelor bune cu cele stricate e o reminiscenta comunista ce a distrus intr-un mod ireversibil agricultura romaneasca, fiindca doar in piete daca te duceai sa achizitionezi ceva ti se puneau in traista si produse stricate. Taranul roman atat era capabil sa rationeze si nu se gandea in niciun moment ca in loc sa piarda 500 de grame de produs la fiecare 10kg. vandute ajungea sa piarda 6 sau 7 clienti care nu mai cumparau de la el.

Poate ca o sa fiti tentati sa spuneti ca pretul justifica intr-un fel calitatea, doar ca e un rationament gresit. Un pret redus nu poate sa impuna sau sa conditioneze in vreun fel achizitia de produse partial stricate, iar daca exista o oarecare oferta atunci ea ar trebui sa justifice perisabilitatea iminenta a lotului respectiv. In fond o caserola in care o singura rosie s-a stricat e o caserola in care rosiile care nu sunt stricate pot sa aiba o perioada de prospetime de maxim 24 de ore fiindca orice produs organic stricat are capacitatea sa le compromita in scurt timp si pe celelalte mai ales intr-un recipient inchis.

Sa-ti faci un fel de justitie poetica la supermarket nu e cel mai de bun simt exemplu pe care poti sa-l dai societatii, dar poate sa fie un mod prin care sa atragi atentia asupra faptului ca nu mai tolerezi sa ti se bage pe gat calitate proasta la pret derizoriu chiar daca treaba asta a fost in comunism un model profund institutionalizat.

Teoria rosiei stricate   

Lasă un răspuns