Paradoxul print versus online

Recent am rasfoit (in format PDF) o serie de reviste glossy ce compileaza o serie de subiecte in materie de hardware, software, fotografie si alte chestii ce tin de interesele mele si am remarcat o chestie oarecum paradoxala.

Continutul revistelor glossy e ca o pauza lunga de publicitate la mijlocul unei emisiuni plina de product placement, iar lumea plateste pentru asa ceva.

Jumatate din paginile revistei contin reclame full-page sau half-page in timp ce jumatatea ramasa e plina de advertoriale sau articole cu link de afiliat. Da, link de afiliat intr-o revista in format tiparit sau PDF (fara hyperlink), precum in captura de ecran de mai jos:

Paradoxul print versus online

Citind o astfel de revista e aproape imposibil sa gasesti o critica constructiva asupra unui produs sau serviciu. Despre review-uri negative nici macar nu mai vorbesc.

Toate produsele prezentate in paginile revistei sunt cele mai bune, perfecte chiar, si toti cititorii revistei par sa se incadreze in targetului acelui produs – daca e sa ne luam dupa felul in care autorii incearca sa prezinte minunea.

Si aici ne dam seama de adevaratul paradox in cazul unor astfel de reviste pentru ca spre deosebire de site-urile de review-uri sau blogurile nisate pe diverse domenii, unde autorii mai si muncesc ca sa publice continut aproape gratis si cat se poate de obiectiv, revistele glossy sunt o adevarata sarlatanie media din moment ce, pe langa multitudinea de reclame, articolele sunt scrise de parca le-ar publica departamentul de PR al fiecarui brand in parte si nu o suita de specialisti in domeniu.

Ori chestia cea mai ciudata e ca lumea plateste pentru astfel de reviste – uneori vorbim de abonamente ce depasesc $100 anual. Si ne dam seama ca lumea plateste efectiv banii aia pentruca revistele respective rezista inca pe piata, deci au un tiraj suficient de mare incat sa poata sa convinga brand-urile ca sa plateasca publicitate in paginile lor.

Numai ca aceeasi oameni care platesc sa primeasca doar publicitate in format tiparit nu ar da cate un euro sau doi pe luna unui blog sau site de review-uri ca sa citeasca aceeasi informatie, dar scrisa mult mai obiectiv si calitativ. Mai toti producatorii de continut online sunt dispusi sa renunte complet la bannere publicitare si alt tip de reclame (mai putin la link-urile de afiliat) in cazul cititorilor care sunt dispusi sa plateasca un abonament anual.

Informatia trunchiata din revistele glossy are trecere si oamenii platesc pentru ea, in timp ce informatia online trebuie sa fie, conform majoritatii utilizatorilor de internet, gratuita, pentru ca de aia e pe internet … ca sa fie gratuita.