Am sa va povestesc doua intamplari care dovedesc inca odata, daca mai era cazul faptul ca multi dintre cei care pun pe picioare o afacere nu vor neaparat sa scoata profit de pe urma ei:
- In urma cu vreo doua luni, dupa ce am circulat pe o portiune de drum care semana mai degraba cu un camp proaspat arat pentru a surprinde in imagini o frumoasa plaja maiorchina, masina nevestei a inceput sa „tuseasca” si sa scoata pe esapament un fum negru mai ceva ca un gratar plin cu grasime. Am dus-o la mecanic si am aflat ca se desfacuse colierul unui furtun de cauciuc ce baga presiune din turbina in intercooler. Mi-a strans colierul insa dupa vreo luna masina a inceput si cateva plimbari pe un drum neasfaltat au cauzat noi probleme motiv pentru care am desfacut furtunul sa vad daca nu cumva mai pierde aer si pe altundeva nu doar la imbinatura. Atunci am remarcat faptul ca furtunul era praf si ca fostul proprietar l-a petecit cu niste banda adeziva de care mai vezi doar la criminali in filmele americane, dar caldura de afara si timpul indelungat au facut ca pana si banda respectiva sa cedeze. Mi-am zis ca un furtun de 30 de cm. nu poate sa coste mai mult de 30-40 de euro la reprezentanta si m-am dus sa-l cumpar. Nu-l aveau pe stoc insa costa fix 76 euro fara TVA. Cum pretul era mult peste asteptarile mele si peste ceea ce se gasea pe net am zis ca mai bine il comand pe net. Scormonind internetul am gasit piesa direct la producator in Turcia la pretul de 10 euro + 10 livrarea. Mi-am zis ca mai avantajos decat atat n-am cum sa gasesc si am facut comanda mai ales ca pe site livrarea asta de 10 euro era asociata cu un serviciu DHL de livrare in 24 de ore. Nu vine in 24 ore mi-am zis, n-are cum, dar vine intr-o saptamana si a venit in 3 pentru ca vanzatorul a pus pachetul cu cel mai ieftin serviciu postal existent si dupa ce pachetul a ratacit 4 zile prin Turcia a plecat de la ‘stambul cu barca si a ajuns in Spania dupa doua saptamani. Desigur il costa tare mult pe vanzator sa-si sune clientul (sau sa-i dea un email) si sa-i explice ca DHL e prea scump pentru locatia lui si ca pentru o livrare prompta clientul are la dispozitie alte metode de transport mai rapide.
- In urma cu jumatate de an m-am decis sa-mi pun un server intr-un centru de date local din motive tehnice. Am contactat cateva firme de gazduire locale si mi-am exprimat intentia de a-mi gazdui un server in centrul lor de date. Contra cost bineinteles. Dintre toti cei contactati doar o firma mi-a raspuns afirmativ si mi-a si facut o oferta de pret si servicii. Au urmat un schimb de email-uri in care am cerut o serie de detalii tehnice pentru a clarifica lucrurile ce-mi erau neclare si de indata ce am clarificat situatia si m-am decis sa continui cu proiectul respectiv i-am cerut celui cu care am discutat sa-mi trimita contractul pe care mi l-a promis, sa-l citesc si daca-mi convin conditiile sa-l semnez si sa incepem colaborarea. Mi-a promis ca-l trimite in 24 de ore si nu l-a trimis, dupa 3 zile i-am dat un email si mi-a zis c-a fost ocupat si ca-l trimite „maine” si dupa doua saptamani inca nu-l trimisese.
Ori concluzia acestor doua intamplari e simpla. Oamenii nu vor sa faca bani si se multumesc sa se plafoneze si sa se complaca in mediocritate.
Pana la urma un client nemultumit de timpul de livrare nu e doar un posibil client pierdut ci si un fost client care n-o sa te mai recomande veci prietenilor lui. De cealalta parte atunci cand clientul sondeaza terenul si intarzie in luarea unei decizii nu-l poti invinui pentru ca evident cauta varianta cea mai convenabila pentru el, insa cand clientul s-a decis n-ai voie sa intarzii pentru ca nu trebuie sa-i lasi timp la dispozitie sa se razgandeasca. Un potential client care se razgandeste din cauza ca ai intarziat si nu ti-ai indeplini obligatia nu e doar un posibil client pierdut ci un potential client care nemultumit de felul in care a fost tratat n-o sa te mai recomande nimanui.