Despre educație. Aia sexuală

FagWL-nWAAAeAyp

Subiectul ăsta cu educația sexuală e extrem de tabu încă. Nu se prea predă în școală, nici măcar în liberala Spanie nu s-a ajuns la un consens pentru introducerea educației sexuale în școală.

După cum bine știți există practic două tabere.

Ăia vehement pro educație sexuală în școli ce vor practic să-i educe pe copii în baza doctrinei woke și ăia vehement contra care nu vor sub nicio formă educație sexuală în școli pentru că sunt habotnici și în habotnicie nu există sex sau mă rog, nu există plăcere asociată cu sexul.

Ca în orice polemică de natură politică, adevărul e undeva pe la mijloc.

E OK să fie educați sexuală, dar trebuie să aibă niște limite și de-o parte și de alta.

Desigur, ăia woke vor ca indivizii sau individele care fac educație sexuală să fie scursuri woke, cât mai reduși mintal, care le arată studenților sau elevilor video-uri cu ei întreținând relații transexuale sau urinând în public cum s-a întâmplat în Barcelona acum vreo câțiva ani, iar în contextul ăsta habotnicii au suficiente argumente în favoarea lor pentru a menține discuția în coadă de pește.

Ceilalți sunt la fel suficient de reduși mintal încât însuși vehemența cu care-și apără habotnicismul confirmă chestia asta. Așa că toată discuția asta e dominată de două grupuri extremiste și de asta nu există niciun fel de progres în sensul ăsta.

Cum văd eu de pe margine treaba asta și cum o văd alții ca mine?

Ei bine, educația sexuală ar trebui să se limiteze exclusiv la aspecte privind anatomia, igiena, sănătatea și eventual noțiuni de bază ale sexualității. Adică fix lucrurile care interesează pe toată lumea și cu care se va intersecta toată lumea.

Pentru asta nu e nevoie de o materie pentru că nu ai ce preda un an școlar întreg pe temele astea.

Restul ar trebui să fie consiliere sexuală individuală și fiecare puștan sau puștoaică în parte să poată să pună întrebările la care caută răspunsuri unui consilier sau unei consiliere, cu toată intimitatea și anonimitatea din lume.

Știu, veți spune că s-ar putea face în grup, că există soluții de grup separând fetele de băieți și făcând consiliere de grup.

Nu, nici măcar sexul în grup nu e uneori atractiv sau plăcut pentru toți participanții, darămite discuția unor teme de intimitate individuală.

E suficient bullying în școli, ultimul lucru care mai lipsește de acolo e și bullying sexual.

Fetele și băieții trebuie să aibă posibilitatea de a pune cât comod posibil întrebările incomode, despre fantezii, riscuri, curiozități și alte alea.

Ca să înțelegi ce le lipsește tinerilor și de ce au de fapt nevoie e suficient să dai o tură pe Reddit sau alte rețele unde se poate posta sub anonimat pe astfel de teme.

Sunt o grămadă de puștoaice și puștani care întreabă chestii pe grupurile de specialitate și care cer sfaturi.

Au nevoie de anonimat, intimitate și confidențialitate nu de o labă în cerc și nici de teoria chibritului susținută fie de vreun abuzator bărbos înrolat în armata sfântului ban sau de vreun ratat sau vreo ratată cu anumite obsesii sexuale.

Și dacă societatea n-o să rezolve problema asta la nivel de școală și o să continue să tolereze răfuieli între extremiști, atunci educația sexuală va continua să fie online, pe forumuri și alte alea unde se poate posta sub anonimat și fără prejudecăți.