Despre businessul facut prost

Am citit la Marius o serie de idei privind problemele pe care le are eMag cu gestionarea comenzilor si cu livrarile dupa Black Friday si am citit la Radu o relatare personala privind experienta avuta cu eMag si e musai sa adaug o serie de idei pe subiect (in baza experientei anterioare) pentru ca abordarea e foarte importanta:

  • Magazinele pot sa vanda pe minus atat timp cat scot profit din alta parte. Scopul unui business solid e sa faca profit si poate sa-l faca si vanzand pe pierdere un produs si alte 10 pe profit pentru ca se compenseaza. Desigur atunci cand vorbim de economie de piata sa vinzi pe pierdere e o practica neconcurentiala, dar se practica destul de des. Mai des decat crede lumea.
  • Magazinele mai fac si opere de binefacere acolo unde le permite legea. Ideea e simpla. Orice sponsorizare (si aici pot sa intre si concursurile) de orice natura poate sa fie considerata opera de binefacere, iar cand lucrul asta se face contractual intervin scutiri de impozite. In mod normal astea ar trebui sa fie foarte comune, dar mentalitatea e inca blocata in anii ’90 pe la noi.
  • Scopul oricarui business e sa faca profit, doar ca exista doua tipuri diferite de business. E businessul care vrea profit pe termen scurt si care de obicei e teapa pentru clienti si businessul pe termen lung care nu prea recurge la metode mai putin etice.
  • In ceea ce priveste serviciile de curierat mentalitatea e de altfel blocata in anii ’90 pentru ca in Romania nu exista deloc conceptul de temporalitate in ceea ce priveste angajarile. Nu e doar o luna ci sunt 2 luni pentru ca si Decembrie o sa fie plin de oferte si o sa fie nevoie de livrari. Orice om intreg la cap si cu putina educatie economica la activ e capabil sa inteleaga faptul ca angajand 20 de insi temporar si livrand la timp n-o sa-l duca la faliment ci dimpotriva o sa-l ridice pe piata. Orice coclit cu cateva clase mai mult ca trenul care a avut 12 milioane sa-si deschida o firma si apoi a luat cateva masini pe leasing si s-a facut curier e incapabil sa inteleaga cum functioneaza businessul si astfel o sa incerce sa mearga cu costuri reduse maximizandu-si profitul pe spatele celor care-i acorda incredere. Vina exclusiva pentru mentinerea pe piata a unor astfel de firme de curierat apartine exclusiv magazinelor care livreaza cu ele.
  • Cei mai importanti factori pentru stabilirea pretului sunt energia si infrastructura rutiera. Cu cat costurile cu energia sunt mai mari si infrastructura rutiera e mai proasta cu atat costurile sunt mai mari. Abia dupa ce luam in calcul costurile cu infrastructura si energia putem sa ne raportam si la cursul valutar in ceea ce priveste produsele din import. Preturile sunt de obicei volatile si in dinamica preturilor conteaza si numarul intermediarilor, totusi nu exista o regula universal valabila care spune ca un pret n-are voie sa creasca si apoi sa scada. In fond pretul final e determinat de cerere si oferta. Produsele Apple nu sunt scumpe doar fiindca sunt bune ci si fiindca exista suficienta cerere pentru ele in targetul de piata propus.
  • Suportul comercial si tehnic a fost externalizat de foarte multe firme si de asta “nu se poate face nimic” in afara de a-i spune clientului ca “nu se poate face nimic”. In Spania aproape toti operatorii de telecom ofera suport pentru clienti direct din America de Sud unde au contractat servicii de acest gen. Exista cazuri in care acelasi agent ofera suport tehnic pentru doi sau trei furnizori de telecom in acelasi timp asa ca atunci cand apelezi suportul comercial sau tehnic al unui furnizor s-ar putea sa discuti cu unii care in afara de un contract de prestari servicii si o poezie pe care trebuie s-o recite fiecarui client n-au nicio legatura directa cu furnizorul respectiv.

Si apropo de curieri, in urma cu 10 ani in Sibiu unul din curierii astia despre care se plange lumea acum si care au fuzionat intre timp nici macar n-avea sediu. Patronul firmei de curierat a dat la ziar pe vremea aia un anunt prin care cauta colaboratori cu masina proprie si dispusi sa faca curierat in numele lui in schimbul unui comision. Cred c-a facut la fel in toata tara nu doar la Sibiu si nu m-ar mira ca si in ziua de azi sa mearga pe alocuri cu acelasi sistem.

Despre businessul facut prost

Lasă un răspuns