Cazul Bodnariu si romanul condamnat la moarte in Malaezia

Stiu, stiu, cazul Bodnariu e fumat deja pentru ca s-a cam domolit isteria si psihoza masiva rezultate din articole si mitinguri manipulatoare. Dar chiar si asa, cazul respectiv a ramas mostenire pentru istoria noastra a romanilor si de ce nu a UE din moment ce bravii nostri Parlamentari s-au dus pe acolo sa isi umfle muschii.

Dar, nu despre cazul Bodnariu e vorba, cel putin nu exclusiv si nu in detaliu ci despre singurul lucru pe care-l au in comun atat cazul Bodnariu cat si cazul romanului condamnat la moarte pentru trafic de droguri in Malaezia.

Stiti ce au in comun ambele cazuri? Va spun eu daca nu stiti. Ambele cazuri au in comun implicarea autoritatilor romane pentru a drege busuiocul fata de aplicarea legii in tari suverane unde romanii au comis infractiuni.

Atat in cazul Bodnariu, cat si in cazul romanului din Malaezia vorbim de o incalcare a legilor tarilor respective ce se asociaza cu aspecte de natura penala si astfel merita pedepsita ca atare. Chiar si asa ignoranta si ipocrizia autoritatilor romane in astfel de cazuri atinge niste cote de neinchipuit.

Cazul Bodnariu si romanul condamnat la moarte in Malaezia
foto via GraphicStock

Mi se pare normal sa faci apel pe cale diplomatica la un proces echitabil si obiectiv. La fel cum mi se pare normal ca tot pe cale diplomatica, daca chiar vrei sa-ti ajuti cetatenii sa le oferi gratis asistenta juridica de care au nevoie, dar mi se pare absurd sa te duci intr-o tara sau alta sa-ti umflii muschii, la fel cum mi se pare absurd sa ceri clementa.

Fiecare tara in parte emite, respecta si aplica propriul set de legi si cine doreste sa le incalce e obligat sa suporte consecintele. E de-o absurditate de nedescris sa le ceri malaezienilor sa nu aplice legea, chiar daca ea presupune pedeapsa capitala, atunci cand vorbim de un traficant de droguri ce datorita actiunilor sale si mai ales a lacomiei sale i-a impins pe multi la moarte si a distrus suficient de multe familii.

Va dati seama ca daca romanul ala din Malaezia scapa nepedepsit sau cu pedeapsa redusa pentru c-asa au cerut premierul si presedintele Romaniei atunci lucrul asta o sa creeze un precedent pentru alti traficanti ce odata prinsi vor face demersuri si vor folosi precedentul in favoarea lor. Ma mir ca nu se trezesc parlamentarii, in frunte cu premierul si presedintele sa faca un turneu prin Europa, ca sa vada pentru ce ne sunt incarcerati interlopii in tari precum Spania sau Italia si sa ceara eliberarea lor sau reducerea pedepselor pentru ca nu-i asa in Romania beneficiau de astfel de clementa.

Vedeti voi, tocmai asta-i lucrul care ne defineste pe noi ca natie cel mai bine si anume lipsa de respect fata de tot ceea ce inseamna lege. Fie ca vorbim de legile din Romania sau din alt stat.

La noi furtul, violul, violenta domestica sau tepele nu sunt infractiuni ci sunt un mod de viata cu care ne-am obisnuit si pedepsele nu mai sperie pe nimeni, pentru ca mereu se gaseste o farama de clementa sau vreun papagal care sa intervina si sa solicite clementa din partea judecatorilor.

Si in cazul asta, sa ne mai miram precum Gabriel ca atunci cand un gainar comite un furt nimeni nu vrea sa-l dea pe mana politiei? Pai cum ar putea sa-l dea omul de rand pe un gainar pe mana politiei cand insusi presedintele, premierul si parlamentarii devin complici la infractiunile comise de unii si altii atunci cand incearca sa le justifice, sa le dilueze sau sa le ascunda?

Lasă un răspuns