Bani, carieră și răbdare #1

AdobeStock_123969775

Pentru că m-am tot lovit zilele astea de subiectul ăsta e musai să aștern niște rânduri despre bani, carieră și răbdare ca să-l lămurim puțin, mai ales pentru ăștia mai tineri.

De ce mă trezesc devreme dimineața?

Mă trezesc cel puțin două zile pe săptămână la 6 dimineața și la 7 lucrez deja la capacitate maximă.

Fac asta din inerție și mai degrabă din obișnuință, dar o mai fac dintr-un motiv.

Și nu, nu sunt banii. Banii sunt necesari, dar se pot câștiga și după ora 8.

Povestea e puțin mai complicată și intră în scenă subiectul carierei.

Am să vă dau câteva exemple ca să înțelegeți ceva mai bine despre ce vorbesc.

În urmă cu vreun an cineva m-a rugat să evaluez niște opțiuni tehnice și să fac o recomandare ca să se poată lua o decizie.

Nu câștigam nimic direct din treaba asta.

Era muncă pe care urma s-o fac moka și poate că pe termen lung îmi ieșea și mie ceva.

Asta dacă aveam suficientă răbdare, desigur.

Am petrecut vreo 4 ore să fac o analiză și am scris un mail de câteva pagini cu tot ce eu consideram pertinent și relevant în contextul dat.

Emailul a ajuns (retrimis de unul dintre destinatari) la un individ cu mult mai mulți bani decât probabil voi avea eu vreodată, cu mult mai multe școli decât am făcut eu și cu sute de angajați.

Prima reacție a individului respectiv a fost că vrea să mă cunoască, iar când ne-am cunoscut mi-a explicat motivul pentru care m-a invitat la prânz și faptul că i-a plăcut atât de mult emailul ăla încât l-ar folosi ca model pentru angajații săi.

Un alt episod dinăsta s-a întâmplat în urmă cu vreo câteva săptămâni când CEO-ul unei firme ce urmează să implementeze o soluție SaaS pentru una din firmele la care dau cu sapa s-a scuzat pentru întârzierea în prezentarea proiectului motivând faptul că la ședința pe care o avusesem anterior i-am pus întrebări extrem de tehnice despre soluție, iar astea erau peste nivelul lui și a avut nevoie de intervenția colegilor săi pentru a clarifica toate aspectele.

Un alt episod a survenit săptămâna trecută când ne-am decis să implicăm o agenție pentru promovarea unor proiecte locale așa că m-am pus să caut pe Google și să dau telefoane.

Individul cu care am vorbit s-a uitat peste site-ul pentru care voiam să-i contractăm și a spus că se vede faptul că site-ul e muncit și asta e un mare avantaj.

Desigur, site-ul respectiv nu-l făcusem singur pentru că l-a făcut mai mult colega de apartament, dar a fost o muncă de echipă unde am luat și eu niște decizii și m-am murdărit și eu pe mâini când a fost nevoie.

Iar ultima chestie de genul ăsta am pățit-o ieri și de fapt asta m-a motivat să scriu articolul ăsta.

În urmă cu vreo doi ani m-am apucat să fac un centru de date local pentru clienții ăștia și am construit cu răbdare.

Am început cu strictul necesar și apoi am investit treptat în îmbunătățiri, performanță și redundanță.

CEO-ul de care vă ziceam mai sus a ajuns la concluzia că avem de 10 ori mai multe resurse hardware decât e necesar pentru implementarea SaaS-ului respectiv.

Desigur, le mai folosim și la altceva în paralel, dar după doi ani am ajuns în punctul ăla unde avem un excedent de resurse tehnice și nu un deficit cum se întâmplă de obicei.

Ieri trebuia să vină niște unii să instaleze o nouă linie de fibră optică pentru centrul de date fiindcă ăștia de la Orange ne dau un flux mizerabil și instabil, iar linia de backup pe 4G are o lățime de bandă prea mică pentru nevoile noastre.

Aveau deja fibra trasă și n-a trebuit decât să testeze, să conecteze port-ul și să configureze routere pentru care aveau deja o tăviță în rack cu toate cablurile trase.

Unul dintre ei, mai în vârstă, s-a întors la un moment dat la mine și mi-a zis că ar putea să numere pe degetele de la 1 mână firmele la care a văzut rack-uri așa de bine organizate și de curate precum ăla pe care îl făcusem eu de la zero.

Va continua… în următorul articol o să aflați de ce mă laud.