N-am sa ma apuc sa va explic cum si de ce s-a intamplat accidentul de ieri de la Persani pentru ca nu am toate datele si n-am nici chef sa enunt o opinie personala pe subiect, insa vreau sa va povestesc o experienta personala de la Persani.
In urma cu vreo 9 sau 10 ani, nu mai tin minte exact, un prieten m-a rugat sa-l iau de la aeroport din Bucuresti si sa-l aduc acasa la Sibiu. Facusem drumul ala pana la Otopeni de cateva ori si nu era o necunoscuta pentru mine, asa ca am pornit la drum dis de dimineata si spre dupamiaza il luam pe prietenul meu de la Otopeni. N-am zabovit prin Bucuresti ci ne-am intors direct acasa pentru ca a doua zi aveam destul de mult de munca.
Dupa ce am iesit din Brasov a inceput sa se intunece. Pe la Codlea erau anumite zone unde drumul expres fusese reabilitat si erau portiuni destul de mari unde se turnase un asfalt negru, destul de bun calitativ, dar care nu era inca marcat si care nu avea nici indicatoare sau vreun fel de limitare de viteza.
Zona de serpentine de la Persani era una din acele zone cu asfalt proaspat turnat si incercand sa ajung acasa cat mai repede goneam cu 100 km./h fara sa fortez in vreun fel limita de viteza de pe drumul expres.
La un moment dat in capatul primului viraj inainte de coborare si inainte de cele doua viraje stranse (din poze se pare ca autocarul s-a rasturnat la primul viraj strans) mi-am dat seama ca drumul coteste in fata mea pentru c-am vazut pomii de pe margine in lumina farurilor. Am franat putin, insa suficient incat sa pot sa iau un viraj brusc si cat mai strans pe centrul axului si astfel sa evit o iesire in decor, sau mai rau o rasturnare.
Am tras o spaima pe cinste, insa experienta m-a invatat ca intai trebuie sa reactionez si pe urma sa ma gandesc la situatie asa ca am fortat la maxim un viraj in care intrasem cu mult prea mare viteza si spre norocul meu mi-a iesit. Nu stiu daca m-a ajutat faptul ca ii montasem masinii un eleron cu ceva vreme inainte, daca faptul ca portbagajul era plin cu bagaje sau ca prietenul meu statea pe mijloc pe bancheta din spate a contribuit in vreun fel la mentinerea centrului de greutate al masinii.
Din putinele notiuni de fizica pe care le-am invatat la scoala tind sa cred ca toate aspectele astea au contat in vreun fel, dincolo de reflexele mele si de aderenta asfaltului proaspat turnat. La fel cum tind sa cred ca daca in momentul ala aveam pe bancheta din spate dreapta un pasager la vreo 80 de kg. fara sa existe si in stanga unul care sa compenseze de doua ori greutatea celui de pe dreapta cu siguranta ca derapam si scapam masina de sub control.
Acolo la Persani si nu numai sunt o serie de viraje foarte periculoase datorita reliefului si ele pot sa reprezinte un pericol chiar si in conditii optime de drum. Nici nu vreau sa ma gandesc cat de periculoase pot sa fie virajele alea noapte, nesemnalizate (cum a fost in cazul meu) si pe ploaie torentiala.
Si nu, sa stiti ca pe Solenza n-aveam nici ABS, nici ESP si nici sistem de suspensii adaptative la fel cum n-am avut nici cruciulite la oglinda si nici iconite pe bord.
In mai bine de 6 ani de condus in Spania n-am avut parte de atatea peripetii la volan de cate aveam parte in Romania pe parcursul unui singur an. Si nu e din cauza politiei pentru ca aici politia o vezi foarte rar la sosea, insa cu siguranta e din cauza semnalizarii corecte a fiecarui tronson rutier. De fapt ultima data cand am revenit in Romania la volan am avut parte de mai multe peripetii de la Arad la Sibiu decat am avut din Barcelona pana la Arad.