In urma cu cativa ani mi-am dat seama ca odata cu patrunderea tot mai mare a telefoanelor mobile in viata tuturor s-a cam dus dracului intimitatea si linistea.
Si nu ma refer la faptul ca lumea face publice in mod voluntar poze ce ar trebui sa ramana private ci la faptul ca tot ceea ce inseamna comunicare a devenit extrem de intruziv in viata privata.
In trecut ma sunau diverse persoane la ore mai mult sau mai putin acceptabile pentru a-mi cere informatii sau favoruri si chiar daca pentru ei erau chestii extrem de importante, pentru mine de multe ori n-aveau nicio relevanta mai ales ca nu rezultau din nicio obligatie, decat eventual vreuna invocata de ei in urma relatiei de rudenie sau prietenie.
In cazul in care nu le raspundeam, ma intrebau cu prima ocazie unde am fost si ce am facut ca sa justific „lipsa” si „ignoranta” mea in acest caz. Evident ca atunci cand niste indivizi fata de care n-ai nicio obligatie iti cer socoteala pentru felul in care ti-ai petrecut timpul liber e cat se poate de logic faptul ca ti s-a cam dus dracului intimitatea.
La um moment dat cand astfel de apeluri au devenit de-a dreptul intruzive si agasante am inceput sa scot bateria telefonului de indata ce suna. Asa brusc fara explicatii pentru ca pana la urma consider ca n-am obligatia sa dau nimanui vreo explicatie privind ceea ce fac in timpul meu liber.
Mai apoi cand au aparut telefoanele astea destepte m-am apucat sa pun telefonul sa treaca automat pe silent in perioadele in care ar trebui sa ma odihnesc. Da stiu, s-ar putea sa se intample ceva nenorocire si eu sa nu aflu decat mai tarziu, insa nu vad ce mare branza as putea schimba eu in acest caz. Pana la urma un mort o sa fie tot mort si cand ma trezesc eu nu?
Desigur, in felul asta n-am scapat definitiv de idioti intruzivi si de multe ori de-a dreptul nesimtiti pentru ca inca mai sunt unii care ma suna dupa ora 21:00 sau in ziua mea libera si care chiar insista si pe mobil si pe Whatsapp de cel putin 2 ori dupa ce au vazut ca nu le-am raspuns din prima. Rareori ii sun inapoi a doua zi si niciodata nu le dau explicatii privind „ignoranta” mea din ziua precedenta. Si nu e vorba de oameni fata de care am vreo obligatie contractuala pe vreun serviciu oferit, aia de obicei nu ma suna pentru ca stiu ca eu oricum am aflat inaintea lor daca e cazut vreun serviciu si cu siguranta lucrez ca sa remediez problema indiferent de ora, ci de oameni care cred ca daca te au in agenda la mobil atunci au tot dreptul sa te deranjeze indiferent de ora.
Mi-am adus aminte ca aveam ceva de spus pe subiect dupa ce am citit intr-o gazeta locala o stire privind un cuplu de britanici, rezidenti in Almeria care au fost dati disparuti de catre cativa prieteni din Anglia pentru ca nu le-au raspuns alora la telefon si nu mai aveau vesti de la ei de 2 zile. Stiu ca de obicei tre’ sa treaca o oarecare perioada de timp inainte ca o disparitie sa fie considerata legitima, insa din cate am observat astia de prin Spania nu prea tin cont de el si demareaza o investigatie inainte de termenul respectiv de 24 sau 48 de ore.
Astfel unul din prietenii cuplului, care se uita mult prea mult la stirile de la ora 5 si la tot felul de filme horror de tot cacatu’ s-a apucat si a sunat pe la consulatul Marii Britanii, iar aia de la consulat crezand ca e vorba de un raport legitim si nu de o dovada elocventa de paranoia s-au apucat sa alerteze politia.
La o zi dupa ce s-au demarat procedurile de localizare ale cuplului respectiv, acestia au ajuns intr-o zona cu semnal si au aflat cu stupoare ca sunt cautati de politie pentru ca un idiot, care n-a dat de ei in cele cateva zile pe care si le-au luat ca sa se relaxeze undeva intr-o zona unde nu e deloc acoperire GSM, i-a dat disparuti.
Inainte sa fie atat de accesibila comunicarea puteai sa pleci cateva zile linistit fara sa se trezeasca vreun idiot sa te deranjeze sau sa considere ca lipsesti de cam mult timp. In ziua de azi nu mai poti fiindca orice farama de intimitate s-a dus dracului.
