Românul și sfaturile necerute

Screenshot-2021-10-18-at-20.57.23

De regulă mi se întâmplă destul de des în viața reală să primesc sfaturi necerute de la diverși indivizi, majoritatea fiind, desigur, români.

Practic niciodată n-am putut să iau o decizie fără ca cineva să mi-o conteste în vreun fel.

N-am putut să cumpăr un obiect irelevant fără ca cineva să-mi sugereze că aveam alternative mult mai bune.

Practic toți știu să decidă mai bine decât tine mai ales când e vorba de banii tăi.

Dacă e să te uiți la ei în ogradă e cum zice francezul: rien.

Totuși, online nu mi s-a întâmplat să am parte de sfaturi dinastea gratis până de curând.

Nu prea postez chestii personale pe social media sau pe blog, iar când le postez fie s-au întâmplat cu mult timp în urmă fie le distorsionez suficient de mult încât să nu le dea idei unora.

Totuși, pe Linkedin care-i o chestie unde teoretic ar trebui să interacționezi cu oameni ce au aceleași interese profesionale ca și tine am o serie de informații ce țin de cariera mea de până acum.

Nu multe, nu suficient de detaliate sau relevante pentru simplul fapt că nu caut un loc de muncă, iar Linkedin e pentru unii un fel de Mecca al locurilor de muncă.

Dacă te bagi pe acolo e plin de Cloud Guru și AI Evanghelists care nu sunt în stare să dea deploy la o aplicație fără să facă copy/paste dintr-un tutorial de pe ceva blog obscur de sysadmins.

En fin! Divaghez și nu ăsta-i scopul.

Sunt acolo mai mult pentru postări fiindcă se dă share la o grămadă de chestii interesante, cel puțin pentru mine, așa că urmăresc diverse personaje și mă conectez cu diverși indivizi care operează în IT.

Dincolo de banalitatea unei rețele sociale de nișă pe Linkedin găsesc și niște chestii pe care mulți le omit sau nu le exploatează deloc și anume informații privind concurența.

Eu încerc prin Linkedin să fiu la curent cu tot ce face concurența mea fără să semnalizez prea mult în această direcție.

Ori cum Linkedin are și el niște algoritmi pe care unii îi numesc pompos inteligență artificială am parte mereu de diverse recomandări de pe nișa mea și una dintre recomandări a fost un individ oarecare, român din San Jose care face niște chestii cu IoT, care e atât de zgârcit încât nu-și permite nici măcar un site profesional pentru propriul business (în timp ce eu am unul doar pentru CV-ul meu real și complet) și care dă sfaturi despre profilul de Linkedin, într-o romgleză stricată, unui individ pe care nu-l cunoaște, care nu semnalizează că vrea un job și când individul îl ignoră pentru că oricum ignoră 99% din mesajele private de pe Linkedin pentru că-s spam ordinar se supără și-l deconectează:

Practic nu i-am cerut niciodată nimic individului, dar s-a grăbit să-mi analizeze profilul pro-bono și să concluzioneze că sunt un ratat pentru că profilul meu nu arată un avans progresiv al carierei.

Apoi dacă nu i-am răspuns pentru că am altele mult mai bune de făcut și nu am considerat că analiza lui e necesară sau potrivită a tras concluzia că sunt un cioban și mitocan român care nu știe etichetă de business elementară și evident nu sunt politicos cu cineva care s-a oferit să mă ajute.

Mișto concluzie, mai ales în contextul în care ajutorul n-a fost solicitat, iar interacțiunea mea cu individul ăsta a fost zero.

Singura concluzie pe care o trag eu e că personajul ăsta are extrem de mult timp liber la dispoziție și are o manie în ceea ce privește sentimentul de superioritate față de ceilalți, astfel nu se explică deloc comportamentul său absurd și victimizarea de la final.

Reacția mea inițială a fost ca a ăluia prins de miliție pe după canapea: Da ceam făcut șefu?