Am vazut postata acum lista cu mediile elevilor de clasa a 8-a din judetul Sibiu si am fost socat. Am gasit intre cei mai buni elevi din judet 5 copii care aveau media 10 pe toti anii de studiu, clasele V – VIII. Ca sa intelegem mai bine situatia, acesti 5 copii au luat DOAR medii de 10 la toate materiile timp de patru ani. Multi altii mai sunt cu una pana la cinci medii de 9 intre restul de 10 in toti anii. Ma gandesc la toti acesti copii si ma intreb cat este vointa lor si cat cea a parintilor? Mai mult acest sistem de admitere la liceu care ia in calcul media pe toti cei 4 ani din ciclul gimnazial este benefica pentru copii? Ma gandesc si ca materiile scolare sunt inca stufoase.
Cinste acestor copii si rezultelor obtinute. Cinste si profesorilor, dar sincer nu vi se pare ca pierd copilaria cu jocul, jucariile si se maturizeaza mult prea devreme copii de azi? Este oare sanatos? Este oare benefic pentru fericirea lor?
Am intrebat odata un astfel de copil ce program are. Si raspunsul m-a naucit. Ore de scoala, ore de muzica, meditatii, activitati extrascolare, teme acasa… Si timp de joaca? Raspunsul a venit sec: „Sambata de la 11 la 12.30” Daca la asta se reduce copilaria, cand voi avea copii prefer sa ia note mai proaste, dar sa bata mingea si sa se joace cu alti copii. Eu unul asta am facut cand eram de varsta acestor mici genii produsi de societatea actuala. E drept ca avem nevoie de medici, ingineri, avocati etc, dar oare nu gresim, ca parinti si profesori, cand decidem pentru acesti copii? E vechea dilema care se rasfrange si in mediul religios in legatura cu botezul facut la 6 saptamani, deci impus de parinti si nu ales.
In acest ritm copii la cresa vor socoti, la gradinita vor face materia de liceu si la gimnaziu isi dau doctoratul. Dar unde ramane copilaria cu jocurile si bucuriile ei?