Homosexualii si Romania

Homosexualii si Romania

Pe 1 Octombrie, comunitatea homosexualilor din întreaga lume aniversează prima căsătorie oficiată vreodată între persoane de acelaşi sex. În 1989 Danemarca a oficiat cu drepturi legale o relaţie homosexuală sub denumirea de „parteneriat înregistrat”.

Istoria comunităţii homosexuale din România a cunoscut multe obstacole chiar şi în timpurile post-revoluţionare. Homosexualii, fie ei gay, lesbiene sau travestiţi, au fost persecutaţi în comunism şi când credeau că  au scăpat, odată cu venirea democraţiei, de fapt au suferit chiar mai mult. Apoi chiar şi legislaţia românească s-a schimbat şi codul penal nu a mai incriminat legăturile între personae de acelaşi sex. Dar mentalitatea românilor nu poate fi schimbată cu o lege.

Am sprijinit de mulţi ani deschis comunitatea homosexualilor din România aşa cum am ştiut eu mai bine. Dar am fost mereu oripilat de reacţiile homofobe a multor bătrâni şi tineri, care vedeau în homosexuali o perversiune sau un handicap. Interesant că aceeaşi homofobi nu au fost virulenţi contra lesbienelor, mai ales când priveau firme porno cu acestea. Un expert internaţional în domeniu mi-a spus odată că multor bărbaţi le e frică de homosexuali pentru că în adâncul sufletului lor şi ei ar fi tentaţi să experimenteze o astfel de relaţie.

Uneori atitudinile violente ale organizaţiilor tip nazist au ajuns la paroxism în preajma marşurilor pentru tratament egal al homosexualilor în Bucureşti. La Sibiu, localnicii nici nu vor să audă de legături între persoane de acelaşi sex. Bineânţeles că şi la Sibiu sunt homosexuali, tineri şi bătrâni. Doar că se ascund, aşa cum mulţi o fac în toată România din teama persecuţiilor la locul de muncă, la şcoală, în societate. De multe ori nici părinţii lor nu află decât foarte târziu.

Homosexualitatea nu distruge România, nici nu ne corupe tinerii, aşa cum unii cred. O persoană poate alege să iubescă pe oricine, indiferent de sex. De asemenea o persoană de când e copil simte, uneori, că este atrasă mai mult de persoane de acelaşi sex, decât de celălalt sex. Sunt elemente ale vieţii şi nimeni nu trebuie forţat să aleagă ceea ce părinţii sau societatea, în general, crede că e bine. Cine poate spune ce e „normal”?

Poţi să afli mai multe despre proiectele în care este implicat Călin Blaga pe pagina sa de Facebook – Mazemania