Azi am trecut spre centru pe langa spatiul unde a fost Cocoon Cafe. Privirea mi-a fost atrasa de cateva flori uscate asezate pe prag. M-am oprit sa fac o poza pentru ca spatiul parea incarcat de o energie trista, sentimentala. Poate cativa indragostiti ce si-au impartasit dragostea acolo au vrut sa aduca un omagiu cafenelei disparute. Poate cativa tineri nostalgici dupa serile linistite, incalzite de conversatii filosofice au pus cateva flori pe prag in semn de pretuire a acelor clipe. Cine stie?…