Mi se pare mie sau mai nou orice tuta, pardon voiam sa spun mama, cu internet si acces la Facebook, sau mai rau vreun blog, e experta in parenting si medicina?
Nu vreau sa mai reiau discutia despre grupurile de mamici iresponsabile de pe Facebook pentru c-am mai amintit de subiect in trecut si au scris si altii la unison, dar revin asupra acestui aspect pentru ca aparent mai nou nu mai e hipsteresc sa fii anti-vaxx ci sa fii anti-antibiotic.
Vazusem mai devreme la Robin pe Facebook articolul asta in care o stimata doamna (nu vreau sa jignesc in vreun fel chiar daca tentatia e mare) care e de ceva vreme si mama si a facut ceva scoala relationata cu medicina, profesand in domeniu, isi da cu parerea despre antibiotice, felul in care se prescriu si administreaza si alte alea. Doamna asta nu e pediatru, e doar mama cu ceva cunostinte de medicina si-si da cu parerea despre pediatrie cam cum ar face un cardiolog despre ortopedie.
De fapt porneste de la un exemplu al unui copil aflat in coma si utilizeaza exemplul in cauza pentru a face campanie impotriva antibioticelor fara ca argumentul sau sa fie intr-un fel fundamentat sau sa se sustina pe vreun fel de dovezi medicale.
De regula in cazul unor astfel de infectii coma e rezultatul faptului ca antibioticele s-au administrat prea tarziu si nu a faptului ca bacteriile au devenit rezistente la antibiotic pentru ca s-a administrat antibiotic inutil anterior. Bacteriile clasice se trateaza cu antibiotic fara probleme, iar cele care au devenit imune sunt asa numitele superbacterii ce impun noi tipuri de antibiotice. Conform listei OMS, bacteria care provoaca meningita, pneumococ si meningoencefalita are prioritate medie pentru noi antibiotice si e doar susceptibila de rezistenta la penicilina.
Dar, daca e asa cum spune doamna asta atunci am avea primul caz de infectie cu bacterie rezistenta la antibiotice din UE si asta era deja subiect de stire si aparea pe toate canalele media.
Asa ca m-am trezit sa scriu pe subiect fiindca intamplator doamna asta e fix omul care ar trebui sa evite astfel de articole prin prisma educatiei si profesiei. Daca era vreuna de pe la noi din sat ce a trecut de la coada vacii la blog si Facebook intelegeam, dar asa nu prea am cum sa inteleg iresponsabilitatea de care da dovada, la fel cum nu pot sa inteleg nici atitudinea celor care au comentat vis-a-vis de subiect.
In primul rand antibioticele, cel putin aici in Spania, sunt medicamente care se dau de la farmacie doar in baza de prescriptie medicala. Nicio farmacie nu-ti da antibiotic, mai ales pentru copil, pentru ca asa ti s-a sculat tie pula sau pentru ca ti-a recomandat vreo Olivie intr-un comentariu pe Facebook.
Apoi, diagnosticul copilului nu-l pune nici mama, nici dr. Google si nici duduia cu blog, il pune un medic de familie sau un medic pediatru, iar daca un asfel de medic zice ca trebuie sa-i dai copilului antibiotic atunci e musai sa-i dai antibiotic.
Doar ca, conform doamnei respective, realitatea nu e chiar asa pentru ca, citez:
Medicii spun că părinții cer antibiotic. Părinții spun că medicii prescriu. Mamele spun că tații insistă. Tații spun că mamele se pricep.
Ce ati inteles din citatul de mai sus? Ca medicii sunt niste figuranti care executa ordinele unor dudui paranoice cu acces la internet si prea mult timp liber? Eu unul refuz sa cred asa ceva. Un medic serios cu oaresce experienta si conduita se pisa pe ce-i spune o duduie sau alta. El isi face meseria, pune diagnosticul si emite reteta, iar daca duduia considera oportun sa-l ignore si sa-si omoare copilul cu buna stiinta atunci e fix problema ei.
Si da, medicii prescriu antibiotic ori de cate ori considera ca este necesar. Punct.
Apoi, observ ca, conform doamnei in cauza, manele ii acuza pe tatii ca insista sa li se dea copiiilor antibiotice, in timp ce tatii spun ca mamele se pricep. Nimic mai fals. Mamele care isi permit luxul de a scrie pe blog chestii dinastea, sau pe Facebook, sau oriunde altundeva, isi asuma de la bun inceput faptul ca se pricep, uneori mai bine decat un medic, iar tenativa asta de a arunca vina in carca tatilor e pur si simplu puerila.
Trecand peste cele enuntate mai sus sunt sigur ca va intrebati de unde pana unde e o problema in articolul respectiv. Ei bine sa analizam putin recomandarea facuta pe final:
E important ca mamele să fie primii protectori ai copiilor lor, să fie informate corect, fără a cădea în capcana “dușmanul binelui e preabinele”.
Vedeti? Nu e nicio recomandare de a merge la doctor si a-i acorda doctorului increderea necesara pentru ca acesta sa-si exercite meseria asa cum crede el de cuviinta si sa prescrie tratamentul pe care-l considera oportun.
NU! Sub nicio forma. Recomandarea e ca mama sa fie primul protector al copilului si sa se informeze corect, de la surse precum Olivia Steer, Ligia Pop, Miruna Ioani sau mai stiu eu ce alte vrajitoare virtuale ce fac tot posibilul sa combata medicii si medicina moderna pe bloguri si retele de social media pentru ca stiu ele mai bine, si apoi dupa ce s-a informat corect sa-i aplice copilului tratamentul dupa ureche ignorand sfatul medicului chiar daca acesta prescrie antibiotice.
Nu pot sa inchei discutia pe subiect fara sa punctez o serie de idei fara vreo ierarhie a importantei:
- Meningita bacteriana e de regula rezultatul unei igiene precare pentru ca bacteria ce o cauzeaza se raspandeste prin intermediul materiilor fecale. Exista un vaccin impotriva ei care nu confera imunitate totala, dar ii minimizeaza impactul. Un copil care se imbolnaveste de asa ceva si ajunge in coma cu pronostic rezervat e cu siguranta un copil care a fost neglijat din punct de vedere al igienei, nu a fost vaccinat impotriva bacteriei si nu i s-au administrat la timp antibioticele necesare impotriva infectiei.
- Nu sunt medic, sunt un parinte responsabil care asculta de medici si al carui copil e vaccinat impotriva meningococului si a pneumococului. In acelasi timp sunt parintele unui copil care a facut o forma usoara, pentru ca era vaccinat, de infectie cu pneumococ care i-a ajuns in sange si pentru care a facut o saptamana de antibiotic intravenos si alta saptamana de antibiotic oral;
- Am prieteni medici (pe diverse specialitati) care stiu ca nu prea e bine sa se administreze prea mult antibiotic pentru ca bacteriile devin rezistente in timp, insa de fiecare data cand copilul lor are o problema merg fara discutie pe mana pediatrului pentru a evita pe cat se poate infectii fatale precum cele provocate de meningococ sau neumococ;
- O duduie sugera in comentarii la articolul mentionat o campanie nationala de reeducare a medicilor. Va dati seama cat de departe s-a ajuns? Una care probabil e incapabila sa inteleaga notiuni de baza in materie de biologie, microbiologie si medicina solicita o campanie nationala de reeducare a medicilor pentru ca in opinia ei toti medicii sunt prosti. Spre deosebire de ea, care stie mai bine;
- Am incredere in doctor la fel cum am in mecanic, postas sau instalator, mai ales daca are suficienta experienta in campul muncii si ma astept ca si el sa aiba incredere in mine atunci cand ii dau vreodata un sfat relationat cu profesia mea. Dovada de profesionalism dai doar atunci cand iti vezi de profesia pe care ti-ai ales-o si nu cand o combati pe a altora cu chestii citite pe net.
Oameni buni, atunci cand copilul e bolnav, sau da minime semne de boala, mergeti cu el la medic si urmati sfatul mediciului in ceea ce priveste tratamentul, nu il tratati acasa cu leacuri minune recomandate de niste vraci virtuali.
