În ultimii ani Facebook, Youtube, Twitter etc. au contribuit la privatizarea cenzurii.
Nici nu mai e nevoie ca guvernele să cenzureze prin lege fiindcă rețelele sociale au ajuns să facă asta de multe ori benevol.
Mă rog, nu chiar benevol în sensul că le iasă și lor ceva.
Acuma până la un punct e musai să recunoaștem faptul că cenzura e bună și necesară.
E nevoie de a menține un echilibru și a elimina din spațiul public informații false.
Totuși sarcina asta ar trebui să fie realizată de un organism independent ce decide în baza unor variabile bine definite.
Pe rețelele sociale nu există un organism independent, iar Facebook, de exemplu, nu face altceva decât să lase puterea de a cenzura unor utilizatori oarecare.
Lucru extrem de discutabil fiindcă orice raportare trece printr-un algoritm ce decide în baza unor date foarte neclare ce e spam și ce nu.
În felul ăsta, un binevoitor (s-au mai mulți) s-a apucat pe la începutul lui Decembrie să-mi raporteze postările de pe pagini, grupuri și de pe profilul personal.
Și n-a raportat una sau două ci câteva zeci până când țigănia asta de Facebook nu m-a mai lăsat să mai dau niciun link de nicăieri și pe nicăieri.
Bineînțeles că le-am trimis feedback pentru fiecare raportare și i-am umplut frigiderul lui Zuckerberg pentru aroganțele astea.
Prin martie, după ce au analizat ei mai în detaliu, adică după ce au fost trimise unui individ să decidă dacă e spam sau nu ăștia de la Facebook mi-au re-activat postările:
Azi, probabil aceeași persoană care în Decembrie făcuse un fetish din a-mi raporta postările ca spam s-a apucat din nou s-o facă și a raportat toate postările de aici de pe blog.
Am reluat și eu procedura de reumplere a frigiderului lui Mark, dar probabil o să fie nevoie să aștept vreo trei luni până să reapară postările pe pagină.
Nu știu cine-i individul și-mi rămâne doar să-l suspectez.
Cum postările mele sunt private aș putea să fac pariu că-l am la prieteni și deja m-am apucat să blochez vreo câțiva fiindcă am câțiva idioți cărora nu le prea convine ce scriu prin listă sau pe care nu-i prea duce capul suficient de mult și nu le convin anumite chestii.
Cam așa s-a privatizat cenzura.
Privilegiul de a decide ce trebuie să fie publicat și ce nu a fost dat unor idioți iresponsabili.