Cel mai vechi graffitti sibian

Cel mai vechi graffitti sibian  Pentru ca primarului nu ii plac baietii si fetele care “murdaresc” peretii Sibiului cu graffitti, iata ca am gasit pe net o fotografie a celui mai vechi graffitti din Sibiu, facut de un soldat german in timpul primului razboi mondial. Soldatul pe numele sau, George, si-a lasat amprenta pe un zid in 17 februarie 1915. Acum singura problema este sa aflam unde este acest zid!

Poza este facuta de Adrian S. si este postata pe site-ul https://www.treklens.com/gallery/Europe/Romania/photo434008.htm

Căutări:

10
Lasă un răspuns

8 Comment threads
2 Thread replies
0 Followers
 
Most reacted comment
Hottest comment thread
4 Comment authors
newest oldest most voted
SiBlondeleGandesc

paih daca era german fritz asta, il chema Georg, maih. [Gheee-org]. Parca erai din Hermannstadt. jeeeeeeez. :p

Calin Blaga

mai nu stiu zau. vezi si tu in poza ca scrie George. Poate era neamt de import 🙂

Georg Schoenpflug von Gambsenberg

Imi pare rau ca trebuie sa va dezamagesc..pacat ca NU RECUNOASTETI SCRISUL IN LIMBA ROMANA…
Este un soldat roman GeorgE..deci nu Georg, Iesu sau Iosu din […] 1915 în 17 Fe[bruarie]…
daca era neamt(inca nu venisera trupele de ajutor din Germania) sau sas, ar fi scris in limba germana, dar aici e scris clar in ROMANA!
Este un soldat roman deci cu numele de George (foarte frecvent la romanii greco-catolici) din Armata Austro-Ungara…
Intrebati-va bunicii sau strabunicii in ce armata au facut serviciul militar pana in 1919…asta pentru ARDELENI…ca altii sigur nu stiu…

Georg Schoenpflug von Gambsenberg

@Georg – asa este. Buna observatia. Asta inseamna ca romanii de atunci o tineau cu grafitti? Offff…

chisi

Draga Calin O data: asemenea nume apar pe stalpii portii din spate (spre str. Xenopol)a Catedralei Metropolitane. Sunt observabile din curte. Ele sunt scrise cu creionul, pe caramizile stalpilor si sunt foooarte multe asemenea semnaturi, majoritatea referitoare la anul 1915. Se face referire si la “racute” (recrut) si “honved”. Asa cum a spus si Herr Georg, NU aveau cum sa fie militari germani la Sibiu in 1915, nefiind nici un teatru de razboi in zona in acel an, ci abia in vara-toamna 1916. A doua data: Nu e nici “cel mai vechi grafitti”. Cele mai vechi sunt inscriptiile din Turnul… Read more »

@Chisi – bine de stiut! Eu luasem poza de pe un site foto care astfel o descria. Oricum bine ca ati lamurit amandoi chestiunea. Stiu ca voi doi sunteti buni cunoscatori ai istoriei Sibiului. Eu recunosc ca sunt doar indragostit de oras 🙂

Georg Schoenpflug von Gambsenberg

@chisi In privinta DATARII inscriptiilor din Turnul Sfatului as recomanda prudenta. Sunt vechi..dar..uneori nu pusca grafia cifrelor cu cea din data care este marcata..deci neautentica DATAREA…aici am deja cateva INDICII CLARE… PRESUPUN ca gimnaziastii (scholerii/studentii) de atunci au mai incercat sa-si demonstreze cunostintele carturaresti..unele sunt chiar foarte reusit imitate… Si grafia unor litere iar nu pusca cu data scrisa… Acestea toate fiindca au avut suficiente MODELE de unde sa se inspire.. Daca tinem cont ca turnul a fost reparat pe la 1850 si ceva..unde sigur s-a tras si un strat nou de mortar in turn..atunci poate privim altfel lucrurile… In… Read more »

Georg Schoenpflug von Gambsenberg

CORRIGENDA
La comentariul meu de mai sus referitor la grafitti slavon datat spre derutare 1600 (CIFRE arabe? improbabil! se data cu LITERE slavone!) inlocuieste SVATE al meu cu SVATi…
Mi-a alunecat gandul pe alaturi..
Scuze..
Georg Schoenpflug von Gambsenberg

chisi

@Georg

Datarea a fost estimata de cei care au cercetat inscriptia, de la Fac. de Ist. a ULBS Sibiu. Nu se afla scrisa…
Inscriptia a devenit aproape invizibila.

Se observa o cruce in stil rusesc, urmata de scrierea in slavona.

Vezi aici:

https://www.flickr.com/photos/44524089@N00/3347803338/

Referitor la T Sfatului

inscriptiile se afla exclusiv pe ancadramentul gotic din piatra, in arc frant, de cum urci pe dreapta. Cele de pe pereti au fost mai recente, iar si mai recent au fost zugravite frumos cu lavabila, ca doar e monument istoric, ce mama sa…

@Chisi – asta cu lavabila ia dreptate. Si nu doar acolo ci la multe cladiri istorice. Sa luam un exemplu de langa Turnul Sfatului: cladirea devenita Billa la parter si sus hotel, subsol restaurant. Renovarea a durat mult pe banii proprietarului german, dar specialistii in restaurare mi-au spus ca acolo s-a lovit crunt istoria. S-a introdus o piramida de sticla in Billa, la etaj s-a mansardat si s-au ras peretii de inscriptii, acestea fiind “refacute” in “stil vechi”, conform arhitectei de proiect. Uite asa s-a mai sters istoria de pe o cladire.