Tribuna a pierdut deontologia

Redau mai jos un comunicat de presa – drept la replica refuzat la publicare de ziarul Tribuna. Unde va e deontologia profesionala? Sau de cand e Carabulea patron ati uitat ce e aia? Replica a fost publicata de Dacii Liberi si face referire la scandalul din Universitatea Lucian Blaga Sibiu.

Stimată redacţie,
Vă rugăm respectuos să publicaţi dreptul la replică pe care subsemnaţii profesori universitari Lucian Giura, Corvin Lupu şi Pamfil Matei l-au redactat faţă de afirmaţiile din articolul publicat de avocatul-prorector Alexandru Bacaci, în ziarul „Tribuna” din 25 octombrie 2008. În ciuda rugăminţilor şi insistenţelor noastre pe lângă domnii Mircea Biţu şi Ilie Carabulea, prezentul drept la replică a fost respins de la publicare. Ce interese ar putea fi atât de mari încât să determine încălcarea de către ziarul „Tribuna” a obligaţiilor morale şi legale privitoare la dreptul la replică? De răspunsul la această întrebare depinde viitorul Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu şi chiar destinul ei.
Cu speranţa că veţi publica acest text, vă asigurăm de tot respectul nostru.

Prof. univ. dr. Lucian Giura
Prof. univ. dr. Corvin Lupu
Prof. univ. dr. Pamfil Matei

În „eseul” descalificant pentru autor, avocatul-prorector Alexandru Bacaci, „eseu” adnotat obiectiv de redacţia Tribunei în numărul din 25 octombrie 2008 – aşa cum a procedat şi cu scrisoarea „semnată de trei foşti

decani”, în ediţia din 23 octombrie a.c. -, se pot uşor identifica o mostră de retorică specifică autorului şi numeroase minciuni pe care încearcă fără jenă să le prezinte ca adevăruri.
Dintre aceste minciuni care ne-au adus aminte de o apreciere a unui important cărturar iluminist ardelean, inclusă în titlu, menţionăm:
1. Niciunul dintre cei trei semnatari ai scrisorii incriminate nu a candidat la vreo funcţie academică în anul 2008, aşa încât este ridicol ca dl. Bacaci să scrie obsesiv şi să repete maladiv că: „toţi candidaseră la funcţii de conducere în cadrul ULBS, fără însă a putea accede la ele” sau că „autoritatea morală şi profesională” a acestor “oameni” a determinat „nealegerea lor în funcţii de conducere”.
“Revelaţia” marelui judecător este înduioşătoare şi când descoperă cu naivă siguranţă „adevărul” referitor la comunitatea academică sibiană care ar fi înţeles că „aceşti oameni nu sunt bine intenţionaţi, nu sunt preocupaţi de interesele ULBS, ci de propriile interese şi i-a sancţionat prin nealegerea în funcţii de conducere”. Credem că dl. Bacaci s-a trezit la alt…film!
2. Semnatarii scrisorii şi alţi senatori s-au opus includerii în regulamentul de alegeri a moştenirii statutului de „membri de drept” în Senat şi în Consiliile Facultăţilor, fapt consemnat şi în procesul-verbal al şedinţei de Senat din 11 ianuarie 2008.
„Perfidia” este a marelui avocat mincinos Bacaci care, se pare, este cuprins şi de amnezie când scrie că „deşi legea nu o permitea”, cei trei „au cerut să fie consideraţi membri de drept ai Senatului.” (?!!)
Ciudat este că dl. avocat, care ştia că „legea nu o permitea”, a pledat vehement pentru votarea art. 21 în care se spunea: „Pentru a asigura transferul de competenţă managerială, rectorul, prorectorii şi secretarul ştiinţific al Senatului devin membri („de drept”, fără a mai fi aleşi-n.n.) ai Senatului din legislatura viitoare. Frumoasă şi democratică auto-evaluare şi procedură!!
3. Pentru a-i stimula memoria, îi amintim domnului Bacaci că (scuzaţi cacofonia!) s-a propus şi mulţi senatori au susţinut atunci că viitorii decani – nu noi care nu mai candidam! – să facă parte firesc din Biroul Senatului.
Însuşi democratul apărător al legii, Bacaci, s-a opus cu vehemenţă, printr-o declaraţie halucinantă: „cum adică, să vină 11 decani şi noi să nu mai putem lua hotărâri!?”
“Noi” însemna – după logica sa – rector, prorectori şi secretar ştiinţific, iar decanii erau apriori consideraţi opozanţi dacă nu chiar duşmani, ca şi când ar avea alte interese decât ale ULBS şi, implicit, ale Facultăţilor care i-au ales.
Bineînţeles că declaraţia d-lui Bacaci, relevantă pentru „filozofia sa academică” a fost cenzurată de d-l secretar şef Laurenţiu Smaranda, prin neconsemnarea acestei perle în procesul-verbal, conform unei practici…tradiţionale!
4. Căutând cu orice preţ „argumente” şi denaturând adevărul, democratul avocat „neconflictual” etichetează fără jenă şi îşi sporeşte colecţia de minciuni şi invenţii şi prin afirmaţia că dl. prof. Corvin Lupu „a activat la început la Facultatea de Litere, unde nu a fost acceptat din cauza comportamentului său.”(?!!) Recomandăm d-lui Bacaci să fie mai atent la rigorile logicii şi ale semanticii, în special când vorbeşte în limba română despre evenimente academice vechi de peste un deceniu, aprobate de conducerea ULBS, şi când d-l Lupu era de mare ajutor şi în graţiile conducerii Universităţii. O neruşinată minciună este şi acuzaţia că dl. Lupu l-ar fi sabotat pe decanul numit (procedură ilegală!) la Facultatea de Ştiinţe Politice, pe care a fondat-o şi a dezvoltat-o mult! Dumneavoastră ce aţi creat? Nimic!
5. Democratul avocat-prorector valorifică parcă experienţe de la Tribunalul Poporului din anii ’50, fiind străin de principiile democratice şi alergic la practicile unui regim democratic. Altfel cum pot fi apreciate acuzele aduse semnatarilor scrisorii şi altor puţini universitari care au îndrăznit să-şi exprime opiniile şi argumentele în interesul ULBS şi al Facultăţilor; în „viziunea” d-lui Bacaci aceştia „Au urmărit să se substituie conducerii legale a Universităţii pentru ca ei să conducă Universitatea şi nu organismele abilitate.” (?!!) Membrii vechiului Senat pot confirma că iar minţiţi domnule Bacaci şi vă permiteţi să daţi sentinţe denigratoare, Dumneavoastră care, ca om al legii, ştiţi că bârfa nu este o probă nici în justiţie, că justiţia judecă pe bază de probe, nu pe vorbe, chiar dacă acestea ies din gura unui om orbit de subiectivism şi de slugărnicie bine plătită!
6. Vă străduiţi, domnule avocat-prorector, să demonstraţi că aţi promovat „un spirit absolut democratic” (sic!) invitând decanii la şedinţele Biroului Senatului, dar uitaţi declaraţia publică a d-lui rector, C. Oprean, că această practică necesară şi firească a fost „cea mai mare greşeală pe care am făcut-o.” Comentariile sunt de prisos!
7. Ca înalt consilier juridic şi profesor de Drept, dar şi ca om de onoare, cum doreşte să se prezinte, dl. Bacaci ar trebui să ştie că este mai înţelept să se abţină de la acuzaţii mincinoase şi de la lecţii de moralitate, mai ales în condiţiile în care conducerea Universităţii este implicată în mai multe procese penale, civile şi de contencios administrativ, în curs de desfăşurare, dintre care unele au fost deja pierdute de ULBS!
Sperăm ca, spre binele Universităţii sibiene, valoarea, adevărul şi spiritul democratic să devină dominante reale ale managementului universitar şi ale vieţii comunităţii academice din Sibiu.

Sibiu, 30.10.2008

Prof. univ. dr. Lucian Giura
Prof. univ. dr. Corvin Lupu
Prof. univ. dr. Pamfil Matei