Romania, sat fara caini

Citeam azi un articol publicat de Turnul Sfatului in care se relata un act de vandalism in Parcul Sub Arini.

Fara sa intru prea mult in detalii pe marginea articolului voi spune doar ca in esenta acest articol sugereaza faptul ca acest act de vandalism este responsabilitatea sibienilor, ceea ce in opinia mea e partial gresit.

Dar sa facem o mica introducere ca sa intelegeti de ce mi se pare gresit. Scriam ieri un articol privind furturile comise de romanii din Spania in care incercam sa explic de ce aceste furturi reprezinta o pacoste pentru diaspora chiar daca exista si spanioli hoti.

Ideea in fond e destul de simpla. Romanul e obisnuit sa fure sau sa distruga orice pentru ca asa a fost el educat la el in tara. Ori acest lucru se intampla din trei motive in Romania:

  • romanul stie ca daca comite o infractiune sansele sa fie prins sunt foarte mici
  • romanul stie ca daca e prins dupa ce a comis o infractiune sansele sa fie condamnat sunt si mai mici
  • romanul stie ca daca e condamnat pentru vreo gainarie o sa ia sigur cu suspendare si nimeni n-o sa recupereze de la el nici un prejudiciu

Si uite tocmai de aceea romanul fura si distruge, fiindca nu prea are nimeni ac de cojocul lui. De ce n-are nimeni ac de cojocul lui? Pai simplu, sistemul de combatere, ancheta si recuperare prejudicii e ineficient fiindca-i alcatuit din oameni pe alocuri incompetenti si pe alocuri corupti.

Iar romanul cand pleaca de la el din tara se apuca sa comita aceleasi infractiuni si acte de vandalism pe care le comitea la el in tara si care in tarile dezvoltate nu fac parte din normalitate si din rutina zilnica si astfel e normal ca el sa fie considerat un criminal si sa scandalizeze societatea adoptiva.

Dar sa revenim la Sibiu, fiindca vreau sa lamuresc putin de ce primii vinovati sunt de fapt cei care au pus statuile in Parcul Sub Arini. In primul rand statuetele respective reprezinta opere de arta si in al doilea rand reprezinta ceea ce pe aici se numeste mobilier urban. Ori intr-o societate normala, proprietarul unei opere de arta si-o asigura si la fel face si proprietarul mobilierului urban fiindca vandali exista peste tot nu doar la Sibiu.

Astfel, cei care au instalat aceste statuete trebuiau sa le asigure inca dinainte de instalare din mai multe motive:

  • agentii de politie locala nu pot acoperi si pazi chiar intreg orasul
  • conditia fizica a agentilor de politie locala lasa de dorit si astfel chiar daca ar surprinde in flagrant un vandal cu siguranta nu l-ar putea prinde in cazul in care ala o ia la fuga
  • caracterul infect al unora dintre romani e arhicunoscut si astfel asa ceva era de asteptat mai devreme sau mai tarziu. Refuz sa cred faptul ca nimanui nu i-a trecut prin cap posibilitatea ca aceste statuete sa fie vandalizate dupa ce sunt amplasate.
  • prinderea unui eventual vandal se lasa in cel mai fericit caz cu o amenda care nu doar ca nu acoperea pagubele, dar nici macar nu se recupera daca respectivul nu vroia s-o plateasca
  • chiar daca nu exista caracterul infect specific unor romani anume, cu siguranta exista riscul ca vreun betiv sau vreun drogat sa le vandalizeze oricum
  • de asemenea exista riscul ca vreun copil sa se raneasca in timp ce se juca si astfel cineva trebuia sa aiba o raspundere civila in acest sens
  • si nu in ultimul rand exista riscul ca un angajat al primariei, distrat sau indolent, sa distruga acele statuete partial in timp ce tundea iarba de exemplu.

Revenind la prejudiciu problema in sine e pusa gresit fiindca sistemul romanesc e ineficient in astfel de cazuri si atat timp cat e ineficient plasarea oricarei staturi intr-o zona asa de izolata si slab supravegheata cum e Parcul Sub Arini e pur si simplu o invitatie pentru vandali.

In afara tarii de exemplu totul e asigurat si cand se produce o distrugere de acest gen proprietarul solicita asiguratorului sa-l despagubeasca. Asiguratorul n-are de ales si se conformeaza daca si-a asumat riscul, insa cum nici o firma de asigurare nu vrea sa piarda bani se incep presiunile asupra politiei pentru a identifica vinovatul si de multe ori in functie de prejudiciu asiguratorul deruleaza chiar si propria ancheta paralela folosind detectivi particulari.

De cele mai multe ori infractorul e identificat si judecat si daca n-are bani sa plateasca despagubirile, ce de obicei reprezinta prejudiciul adus prin actul de vandalism, cheltuielile cu ancheta, cheltuielile de judecata si de mule ori si deranjul asiguratorului, i se pune sechestru pe bunuri care-i sunt executate rapid.

Ori in Romania n-am vazut pana acum pe nimeni sa fie executat silit pentru vreo gainarie ca sa se recupereze prejudiciul creat. Si sa ne mai miram ca nu-i intreaba nimeni de sanatate pe marii smenari datori vanduti statului?

Romania e din pacate un sat fara caini si pana cand va pluti in deriva fara ca institutiile statului sa-si impuna autoritatea nu se va schimba nimic.