Orice decizie greşită devine un balast pentru oraş!

Orice  decizie  greşită  devine  un  balast  pentru  oraş!  Redau mai jos articolul arhitectului Dorin Boilă de interes pentru sibieni:

La finalul acestui an (2009, n.red.), al doilea după anul Capitalei Culturale Europene, devine tot mai presantă analiza operaţiilor urbane care au urmat şi au început să transforme nu numai faţa Sibiului ci şi funcţionarea organismului urban, în care noi ne trezim uneori ca piese străine, deşi am dori ca oraşul să ne rămînă la fel de prietenos…
Încă din 2007 am sesizat o orientare, – urbanistic hazardată – a celor care iau deciziile vitale pentru oraş, de a sprijini şi aviza multe operaţii imobiliare de mare amploare, ieşite din scara/proporţia urbană, mai degrabă modestă, a Sibiului.La seminariile de specialitate pregătitoare pentru 2007, începute din anul 2001, majoritatea profesioniştilor germani, britanici, din Ţările de Jos, au avertizat autorităţile asupra pericolelor pentru un oraş mediu de a se distruge echilibre fine ale reţelelor comerciale,de obiective culturale, de obiecte arhitecturale fragile, echilibrul chiar al vieţii sociale din vechile cartiere, nemaivorbind de presiunea uriaşă de a se demola, modifica, schimba radical piese, construcţii şi părţi întregi de cartiere vechi ! Toţi factorii care pot influenţa decizia la nivel urban au fost avertizaţi în acest sens, inclusiv de către numeroşi arhitecţi din Ordinul local şi de la nivel naţional.

Aceşti ani au fost foarte tumultuoşi,cu multe fonduri externe direcţionate spre Sibiu, incluzînd şi euforia (evident artificială) a unei creşteri economice şi a investiţiilor imobiliare. Aleşii noştri pe plan local, dar şi cei din administraţie şi din ministerele responsabile, au fost chemaţi tocmai să gestioneze aceste presiuni şi să ne asigure o strategie echilibrată pentru dezvoltarea explozivă a cerinţelor/fondurilor disponibile/rezervei rezonabile de spaţiu din oraş. Întorcîndu-ne la titlu, se pot da numeroase exemple de decizii riscante pentru viaţa decentă a organismului urban sibian, decizii care grevează pe ani mulţi funcţionarea corectă/acceptabilă a unui oraş cu 160 000 de locuitori :
– se prevede ridicarea a 4 complexe comerciale/birouri/locuinţe/alte dotări, la mai puţin de 100 m. de limita de protecţie a oraşului medieval, oraş care este sursa strategică a veniturilor din turism,cultură,coerenţă urbanistică. Este vorba de mall-uri (cea mai joasă speţă de enclavă comercială, care distruge oraşul ca un cancer imobiliar !) in zona Berăriei-Dobrun, zona dintre podul gării şi str. Ion Creangă,zona dintre str. N. Teclu şi Libertatea şi platforma într. Independenţa.
– ansambluri gigantice de construcţii, cu multe niveluri, în zone interioare Pădurii Dumbrava (pe fostul camping, pe fosta fabrică Sitex, pe terenurile fostelor depozite militare), în pădure protejată de legile României şi ale U.E., care a fost gîndită de autorităţile Sibiului din sec. XIX sa fie spaţiu verde de destindere pentru toată lumea, după modelul Pădurii vieneze !
–  lipsa de corelare a oraşului (ce va deveni oficială odată cu aprobarea PUG-ului 2010) cu dezvoltarea satelor vecine – Şelimbăr, Poplaca, Şura Mare. Aşa s-au aprobat şi au început să înghită terenuri ansambluri haotice de locuinţe, reţele de circulaţie care se încurcă reciproc, reţele de utilităţi sufocate – toate fără o strategie inter-urbană şi care vor genera disfuncţionalităţi teribile în deceniile viitoare.
– avizarea ansamblurilor de locuinţe care neagă urbanismul echilibrat, stabilit cu greu în ultimele 2 secole, şi care a fost tulburat în perioada comunistă de cartierele de blocuri. Probabil că autorităţile ce aprobă după 1990 asemenea gafe nu s-au putut desprinde din concepţia urbană comunistă,aliată cu afacerea imobiliară dubioasă… Vedeţi exemplele blocurilor din Piaţa Prahova, cele avizate ptr. zona Tractorului-Ţiglari, la Viile Sibiului, etc.
Sibienii trebuie să ştie că toate aceste decizii implică modificări în circulaţia urbană,în reţele de utilităţi, în reţelele de servicii,parcări,zone verzi şi altele, care înseamnă viaţa concretă a unui oraş, şi care vor trebui suportate şi plătite de toţi, chiar dacă beneficiile nu sunt ale tuturor…

arh. Dorin Boilă

Lasă un răspuns