Până să se nască ăla micu habar n-aveam cine e Montessori asta.
După ce s-a născut, informația privind metodele Montessori de a produce genii mi-a dezechilibrat ecosistemul intelectual în aceeași măsură în care a făcut-o gașca de idioți antivaxx.
Brusc, copilul meu urma să fie defect, idiot și prost dacă nu îmi vindeam un rinichi ca să-l dau la ceva școală cu metodologie Montessori.
Mi s-a rupt pula de opinia experților în domeniu pentru că de specialiști de canapea sunt sătul până peste cap.
Am ignorat complet subiectul până azi când la o gazetă de cultură alternativă, pe care de altfel o apreciez, am văzut un tabel ce stabilește cam ce poate și ar trebui să facă un copil în funcție de vârstă.
Întreg tabelul e centrat în jurul unor activități domestice, activități pe care de regulă le face mama, gen pregătit masa, călcatul hainelor etc.
Prima reacție pe care am avut-o văzând tabelul respectiv a fost: „Cum să-ți transformi copilul în sclav ca să poți să te uiți la telenovele liniștită”.
De ce am avut reacția respectivă?
Păi pentru că 90% din task-urile pe care ar urma să le facă copilul sunt task-uri domestice ale mamei, niciuna fiind a tatălui. Mă rog, probabil mai puțin aia cu scosul gunoiului.
Ba mai mult, niciuna dintre task-urile respective nu presupune vreun proces de dezvoltare cognitivă.
Sunt doar chestii repetitive și rutinare, chestii pe care copilul ar trebui să le facă doar dacă vrea, dacă are interes și e motivat în acest sens.
Vecina mi-a șoptit că de fapt e OK tabelul ăsta pentru ca e făcut după metoda Montessori.
Musai să repet. Habar n-aveam cine e de fapt Montessori asta.
Auzisem c-a scris ceva carte cu ceva metodologie educațională, dar habar n-aveam când și pe ce s-a bazat metodologia respectivă.
Așa că m-am documentat și am aflat că e o duduie care a trăit acum mai bine de 100 de ani, când copii de 5 ani erau sclavi prin mine de cărbune și sclavi acasă, când majoritatea copiiilor mureau înainte de termen.
Ba mai mult, pare-se că a elaborat metodologia respectivă fără niciun fundament științific ci doar bazându-se pe experiențe personale și pe obiceiurile vremii.
Iar treaba asta e foarte … WOW!
În ziua de azi e plin de proști cu diplomă pentru simplul fapt că școlile nu sunt capabile să adapteze și să modernizeze o metodologie și o programă veche de maxim 30 de ani la nevoile actuale ale societății, iar deitatea în domeniul educației infantile e una care a scris o carte acum 100 de ani.
Ah! Ba mai mult, fandosiții cu bășini pe creier mai și decartează bani grei pentru treaba asta.
Mișto!
Aflasem în urmă cu foarte multă vreme faptul că prostia costă scump. Noroc cu internetul ăsta că mai aflu și magnitudinea la care ajunge nivelul de prostie și idioțenie.
P.S. Știu, fiecare dintre voi are acasă un mic Einstein care e cel mai cel din clasa lui sau din grupul de prieteni. Nu trebuie să-mi amintiți pentru că aud povestea asta destul de des, mai ales de la fanii Montessori…
