Zilele astea am avut doua concursuri pe blog. Un fel de campanie de promovare a face-lift-ului pentru Mazemania. Primul a impulsionat spiritele, al doilea a fost rapid castigat.
Ma gandeam cat de atrasi suntem de enigme, de cautari. Nu atat concursul in sine a atras cititorii blogului, cat enigma. Unde este inscriptia? Si cu cat se dadeau mai multe raspunsuri gresite cu atat mai multi se ambitionau sa caute.
Viata este o enigma? Nici nu stiu daca asta e o intrebare sau o afirmatie. Eu unul nu o mai iau ca o enigma, ci o traiesc pur si simplu. Ma bucur de fiecare moment al ei cat de bine pot. Viata e facuta pentru a fi traita. Prea des uitam sa traim fiind prinsi la servici sau cu alte probleme mai mult sau mai putin importante. Uitam sa dam lo a parte „problemele”, sa uitam de ele pentru ceva timp si sa ne bucuram sincer de viata.
Traim pentru a munci, in loc sa muncim pentru a trai. Poate trebuie sa muncim doar ca sa nu ne plictisim. Daca am privi lucrurile asa, serviciul ar deveni mai usor. Sau pur si simplu sa nu ne mai pese. Si asta nu doar azi, pentru ca e sambata, ci tot timpul. Dar oare putem sa ne facem treaba fara sa ne pese? Cred ca sunt diferite paliere de nepasare. Putini insa au un servici care le place. Pentru multi serviciul e o corvoada, o necesitate pentru a avea bani.
Prea mult de guvernam viata dupa bani. Stiu, stiu. Banii nu aduc fericirea, dar o intretin – zice un amic mereu. Nu cred asta. Sincer cred ca banii sunt ca si munca o impunere sociala. Regulile societatii ne fac astfel. Ne prindem in acest cerc vicios din care nu stim nici macar sa iesim pentru cateva ore sau zile.
Eu imi propun mereu sa nu uit de mine si sa ies din cercul vicios impus de regulile sociale. Sa ma distrez, sa ma simt bine, sa fac tot ce imi place. Tu? Cred ca asta trebuie sa fie urmatorul concurs. Sa descoperim enigma: Cum poti iesi din cercul acesta vicios chiar si pentru cateva ore? Solutii?