Despre drumuri si intretinerea lor

Man in dirty shoes standing in the mud

In urma cu o luna am avut ceva musafiri si primul lucru pe care l-au remarcat, desi era noapte, a fost ca astia au drumuri bune, nu ca la noi.

Si adevarul e ca asta e primul lucru pe care-l observi dupa ce ai iesit din Romania. Iti dai seama imediat ca nu mai risti sa-ti inghiti proteza de la gropi si ca marcajele si indicatoarele rutiere chiar exista si sunt suficient de vizibile incat sa te ghideze ca sa poti conduce relaxat.

Apropo de asta, vreau sa va spun o mica poveste. Cand am venit aici in insula in 2010 am locuit pentru cateva luni pe o strada ce facea colt cu un bulevard destul de circulat, iar masina o parcam mai mult pe bulevard, din lipsa de alternative.

La vreo 4 zile dupa ce am ajuns ne-a abordat un muncitor si ne-a recomandat sa nu lasam masina parcata acolo daca nu plecam cu ea inainte de prima ora pentru ca la prima ora or sa inceapa lucrari de reasfaltare si astfel masinile care sunt parcate in momentul inceperii lucrarilor or sa fie luate de platforma.

Ma asteptam sa fie ca pe la noi, sa se inchida total sau partial strada si sa stea asa cateva saptamani pentru ca niste muncitori bine intentionati sa aiba timp suficient ca sa sprijine lopata, insa m-am inselat.

A doua zi dimineata la prima ora au aparut o gramada de muncitori cu utilajele necesare si s-au apucat sa rascheteze si sa asfalteze benzile, una cate una, fara sa opreasca circulatia. Au folosit banda utilizata pentru parcare drept buffer pentru a permite circulatia in regim normal in timp ce ei asfaltau una dintre celelalte benzi si la final au asfaltat-o si pe aia.

Treaba asta se facea in iulie, in plina vara, in timp sezon si spre surprinderea mea au terminat de asfaltat o portiune de aproximativ 1 km. din bulevard, pe trei benzi pentru fiecare sens (6 benzi in total, adica 6 km.) inainte de ora 17:00 cand si-au luat jucariile si au plecat acasa lasand in urma lor o lucrare demna de invidiat. A doua zi a venit alta echipa care la fel, fara sa intrerupa traficul a trasat din nou marcajele pe asfaltul proaspat turnat si a permis apoi din nou parcarea pe banda rezervata in acest sens.

Ce m-a frapat cel mai mult a fost faptul ca au reasfaltat o portiune de drum ce dupa standardele din Romania era inca buna.

Circul destul de des pe bulevardul respectiv fiindca e parte dintr-o ruta scurta prin care se poate ajunge la autostrada, sau de pe autostrada intr-o zona unde am de obicei treaba si astfel am remarcat in urma cu o luna ca o alta portiune a bulevardului a fost reasfaltata, probabil ca in acelasi mod, fara sa produca deranj prea mare soferilor care au fost nevoiti sa-l tranziteze in ziua respectiva.

Probabil va intrebati de ce scriu randurile astea, ei bine o fac pentru ca pe la noi asa ceva e de neconceput. Suntem atat de indoctrinati in cultura lui merge si asa incat nu doar ca ni se pare anormal ceva ce e perfect normal si ajungem sa ne miram de fiecare data de lucruri perfect normal pe care in mod ironic le tratam ulterior cu o nemarginita ignoranta, in sensul ca desi le vedem posibile nu ne revoltam in niciun fel atunci cand altii spun ca ele sunt de fapt imposibile.