Pillars in Karnak Temple in Luxor, Egypt

Am văzut în ultimele zile o serie de discuții și postări pe tema Paștelui, a Invierii și a altor dogme religioase și am remarcat două teme distincte:

  1. Dorința unora de a comasa Paștele catolic cu cel ortodox;
  2. Ofticarea ortodocșilor că nu li se răspunde la Hristos a Înviat și a ateilor că li se aruncă sub nas noul salut și astfel li se impune răspunsul clasic.

Dar hai să le luăm pe rând:

Comasarea paștelui

Cei mai vehemenți cetățeni în contra comasării sunt și cei mai habotnici dintre ortodocși. Adică cum să-l comasăm? Păi dacă nu învie cu o săptămâmă după ce învie la catolici nu se mai pune că nu mai au popii gaz să aprindă flacăra aia pe care o aduce MApN cu un avion cargo taman din Ierusalim și o aruncă pe geam în fiecare biserică din România și în fiecare biserică românească din diaspora ca să ia cu toții lumină.

Cu vreo 5 milioane de români plecați pe afară fix lipsa asta de consens e motivul pentru care marea majoritate renunță la tradiții și sărbătoare.

Oamenii iau concediu de Paștele catolic și pot să dea o fugă în țară cât sunt ăia mici în vacanță, adică puțin înainte și puțin după Paștele catolic.

Dacă România e cu o săptămână în urmă din punctul ăsta de vedere canci Paște pentru multe familii.

Doar nu credeți că treaba asta îi afectează doar pe ăia 5 milioane plecați din țară când familiile lor din țară însumează alte 10 milioane.

Mă rog, în definitiv România și toată Europa de Est care trăiește sub habotnicismul ortodox e în urmă cu multe chestii, una în plus ce mai contează?

Important e ca oamenii să asculte ce spun trei bărboși foști securiști, să cotizeze pe la biserici și cam atât.

Salutul #desezon

Adevărul e că pe mine m-a fascinat mereu tema asta.

De ce de Crăciun nu avem un Hristos s-a Născut, dar de paște avem un Hristos a Înviat?

Și de ce oare se ofensează lumea când nu primește răspunsul așteptat.

Eu pe ai mei i-am înțărcat destul de repede și le-am limitat obiceiul ăsta.

Prima dată când au deschis gura pe subiect le-am spus că sunt în urmă cu știrile și că Hristos a înviat în urmă cu o săptămână.

Evident, nu le-a convenit răspunsul, dar nici mie nu-mi convine să mi se impună o formă de salut oarecare în baza unor dogme religioase pe care nu vreau sub nicio formă să le respect sau să le urmez.

Partea cu adevărat mișto e că există două tipuri de oameni:

  • ăia care pot să respecte opinia celuilalt și să se abțină de la o astfel de urare adresată unora pe care nu-i cunosc suficient sau ăia care primesc o astfel de urare, răspund politicos și explică faptul că nu sunt pasionați de dogmele ortodoxe și trăiesc fericiți până la adânci bătrâneți;
  • ăia care urează oricui și se ofensează că nu toată lumea le răspunde cum ar trebui sau ăia care primesc urarea și se ofensează fără să clarifice la modul politicos că nu doresc așa ceva;

Eu și ai mei ne încadrăm în prima categorie.

Ei îmi respectă poziția și eu respect convingerile lor pentru că pentru mine e irelevant ceea ce cred ei, în cine și ce cred ei sau la cine și cum se închină ei.

Spre deosebire de diversitatea sexuală unde există un număr restrâns de orientări sexuale, diversitatea religioasă e imensă.

Sunt milioane de oameni care cred fiecare în altceva și au cumulat milioane de zei, profeți, semizei și chipuri cioplite și pe toți îi rabdă pământul ăsta indiferent cât de mare e erezia în care trăiesc conform celorlalți, desigur.

P.S. Spre deosebire de diverși indivizi frustrați din punct de vedere religios (în traducere liberă cetățeni ce dau bani la popi fără să vadă rezultate) eu nu sunt deloc supărat pe faptul că o doamnă oarecare a jurat cu mâna pe Pale Blue Dot de Carl Sagan în loc să jure cu mâna pe Biblie acolo la NASA.

By Mălin