Calin Blaga il sustine pe Lucian Blaga in competitia 10 Mari Sibieni

Asa era si firesc, nu? Despre 10 Mari Sibieni s-a mai scris si aici pe blog si in ziare. Este o competitie initiata de doi bloggeri Razvan Pop si Tudor Popa. Competitia a ajuns acum in faza finala cu cei mai votati 10 sibieni. Dintre ei, oamenii vor alege cel mai mare sibian din istorie. Organizatorii competitiei cu rol educativ au rugat 10 bloggeri sa se ofere voluntar sa sustina public pe cate unul din cei 10 mari sibieni nominalizati in finala. Eu il sustin pe Lucian Blaga la titlul de cel mai mare sibian! Cand va fi marea votare in noiembrie va invit sa sustineti si voi cauza mea! Mai jos aveti cate date despre Lucian Blaga.

Calin Blaga il sustine pe Lucian Blaga in competitia 10 Mari Sibieni  LUCIAN BLAGA
scriitor, filosof

Este născut în 1895 la Lancrăm, lângă Sebeş. Provine dintr-o familie de preoţi ortodocsi. Studiază la Sebeşla şcoala germană, iar de aici pleacă la Braşov pentru a îşi continua studiile. Studiile universitare şi le realizează la Sibiu (la Institutul Teologic) şi la Oradea. Apoi la Viena va studia filosofia şi biologia, în 1920 obţinând titlul de doctor. Revine la Sebeş în 1911 dar apoi pleacă într-o călătorie în Italia. În România se va reîntoarce în 1919. devine profesor la Universitatea din Cluj. Locuieşte la Lugoj pentru un an. Devine membru al Academiei Române în 1936. Începând cu 1926 va fi ataşat cultural sau consilier de presă al României în mai multe capitale ale Europei. Revine în ţară în 1936 şi va fi numit subsecretar de stat la Ministerul de Externe. În 1938 este numit ambasador plenipotenţiar al României în Portugalia, rămânând aici până în 1939. Odată cu întreaga Universitate se va refugia la Sibiu după Dictatul de la Viena. Aici va preda până în 1946. A predat literatură şi filosofie. A fost mentorului „Cercului Literar de la Sibiu”, unul dintre cele mai importante fenomene culturale ale României din secolul trecut. Tot la Sibiu, editează revista „Saeculum” în 1943. În 1948 va fi concediat de către autorităţile comuniste de la catedra sa din Cluj. Lucrează la Institutul academic din Cluj ca bibliograf, iar mai apoi ca cercetător. Se va muta la Biblioteca Academiei din Cluj unde va fi bibliotecar şef şi apoi chiar director adjunct (începând cu 1954).