Asa cum v-am spus aici pe blog, sambata Tribuna si-a dat in stamba si a publicat un articol anonim despre cartierul de blocuri al lui Carabulea in Padurea Dumbrava. Eu le-am dat drept la replica pentru atacurile la adresa mea, dar nu au publicat. Acum si Corneliu Bucur, directorul Muzeului ASTRA, prezent si el la dezbaterea publica a dezminitit minciunile publicate de Tribuna, care spunea ca el era de acord cu proiectul. Cititi textul domnului Bucur mai jos.
„CARTIERUL VERDE” DE LA SITEX – DUMBRAVA MAI MERITĂ O ŞANSĂ
(DAR UNA PREGĂTITĂ PROFESIONAL ŞI ARGUMENTATĂ TEHNIC IREPROŞABIL)
În Tribuna nr. 5489 de sâmbătă, 28 februarie 2009, a apărut (nesemnat) articolul „De ce are Sibiul nevoie de un cartier verde?”, în care sunt inseriate, ca fiind formulate de mine, la întâlnirea conducerii Societăţii
S.C. Sitex SA cu membri societăţii civile la sediul societăţii, în ziua de joi, 26 februarie 2009, o serie de aserţiuni neadevărate.
Faţă de contextul organizării acelei reuniuni publice, faţă de calitatea rapoartelor prezentate, faţă de argumentele formulate, mai ales cu privire la efectele acelui proiect edilitar, amplasat pe traseul (cu numai două benzi de circulaţie, câte una pe fiecare sens de mers, Sibiu-Păltiniş), având în vedere locaţiile multiple şi de cel mai intens trafic auto situate pe traseul de la ieşirea din oraş (Cimitirul municipal până la Răşinari), şi mai departe la Păltiniş, ţin să fac următoarele precizări:
1 Condiţiile (de spaţiu şi de atmosferă) ale organizării reuniunii de la S.C. „Sitex” au fost de-a dreptul jenante, nu doar inconfortabile, şi de-a dreptul indecente pentru prestigiul firmei, valoarea proiectului şi reputaţia patronului, ing. Ilie Carabulea, pe care, am afirmat, deschis, că îl apreciez ca un manager de mare forţă şi de reală valoare (motiv pentru care am fost surprins de modul nepregătirii acelei şedinţe publice), în care ne-am simţit, de-a dreptul umiliţi.
2 Prezentările făcute de arhitectul – autor de proiect şi de „expertul” de mediu, pe lângă o evidentă improvizaţie, jenantă, au fost penibile prin lipsa de substanţă şi relativitatea argumentelor, cu totul neconvingătoare, în condiţiile în care, absenţa „datelor tehnice” (absolut indispensabile convingerii asistenţei), proba mai degrabă neprofesionalismul (asumat explicit, de altfel, de apărătorul strategiei de mediu, decât performanţa).
3. Faţă de investiţia alternativă (posibilă) realizării, pe acel amplasament a unei unităţi industriale cu utilizarea unor substanţe toxice (coloranţi chimici), este preferabil un ansamblu de locuinţe, mai ales dacă acesta ar fi unul „nemţesc” (ca „în Germania”).
4. Privitor la densitatea locuirii în noul cartier, chiar dacă s-ar rezolva, ideal (după modelul cartierului din Frankfurt – citat de dl. Carabulea ca fiind modelul pe care doreşte să-l replice), toate problemele de locuire şi de ecosistem cu toată seriozitatea şi responsabilitatea, tot rămâne un aspect care ar trebui luat în consideraţie, pe baza unui studiu tehnic de circulaţie (lucrat de specialiştii notorii în domeniu): ce implicaţii va genera intensificarea transporturilor auto pe micuţa „Cale a Răşinarilor”, după construirea noului cartier pe terenul „Sitex” Dumbrava, prin circulaţia mijloacelor auto de aprovizionare a noului cartier, de deservire tehnico¬economică, de vidanjare, etc., pe lângă circulaţia zilnică a celor peste 2000 de autoturisme ale locatarilor, precum şi cele ale vizitatorilor (că doar nu vor sta în sihăstrie, locatarii de acolo?), urmată de amplificarea transportului spre viitoarea, mult dorită, investiţie din fonduri publice(!), „Aqua Park” (proiecţie megalomană deoarece nici un cartier al Sibiului nu are un ştrand decent, pentru populaţia propriului cartier, ceea ce conduce la concluzia logică, şi anume, că în verile caniculare, cel puţin 1/3 din populaţia Sibiului se va muta în zona Dumbrava. La toate acestea se adaugă, amplificată iarna, migraţia sezonieră a skiorilor, la Păltiniş), iar vara circulaţia intensă în zona turistică spre Cisnădioara şi Răşinari, ca şi cea frecventă a proprietarilor de case din zona deluroasă, la ieşirea din pădure, spre Răşinari.
Câtă vreme ştim că acest traseu este deja excedat şi ca atare, circulaţia „gâtuită”, de traficul actual, ne întrebăm ce se va întâmpla pe viitor aici? Există un proiect de dezvoltarea a unei şosele cu 4-6 benzi (câte 2-3 pe un sens) în condiţiile în care acest proiect ar fi fezabil doar prin „frizarea” pădurii, pe ambele laturi (ceea ce ar anula, practic, azi, linia de tramvai, mâine, posibil linie feroviară)?
După ce avem dezastrul de la „poarta Sibiului”, la Şelimbăr (şi nu insist, căci se cunoaşte situaţia dramatică de acolo!), vrem să creăm un nou dezastru şi spre centrul turistic Cisnădioara spre comuna – sit turistic, Răşinari şi spre staţiunea turistică Păltiniş?
Oare circulaţia intensă existentă pe această umilă arteră de circulaţie, de la Cimitir, spre Romsilva, spre toate Restaurantele, Hotelurile, Motelul şi Campingul de la „Dumbrava”, spre Grădina Zoologică, spre Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale „Astra” (care îşi evaluează anual cifra de vizitatori, la 200.000-250.000) şi posibil (căci România e ţara în care orice este posibil, în starea de haos şi de dezordine, de corupţie şi de autocraţie în care se găseşte societatea şi administraţia locală), spre Aqua Landul visat de Primăria, mai poate fi „încărcată în exces şi cu ce urmări?
În rest, fireşte că asigurările date de arhitectul şef de proiect şi confirmate de dl. Carabulea ( o persoană cu totul onorabilă, pe cuvântul căruia putem conta), potrivit cărora, regimul de înălţime a blocurilor noului cartier de la „Sitex”nu va conduce la ecranarea perspectivei deschise, din întreg perimetrul Muzeului „Astra”, spre zonele montane vizibile, în proiecţie directă, peste pădurea Dumbrava, aceste perspective generoase şi de mare valoare panoramatic-peisagistică înnobilând patrimoniul Muzeului „Astra”, unic prin frumuseţea lui la scară europeană, ne-au liniştit la proba contrarie.
Cât priveşte reiterarea, în articolul anonim din „Tribuna”, a acuzaţiilor de delaţiune aduse mie, de ilustrul anonim, bănuiesc că la indicaţia patronului, repet că, personal, nu am adresat nici o corespondenţă contestatoare către Comisia Academiei Române pentru Mediu (prin care să-l solicit să ia act de „distrugerea Dumbravei”), acestea fiind simple închipuiri, dar declar public un astfel de demers l-aş face, cu siguranţă, în legătură cu proiectul „Aqua Land” – curată aberaţie – al Primăriei, care obligă la defrişarea unei mari suprafeţe de pădure, existentă pe amplasamentul vizat.
Cu atât mai mult contest fraza conform căreia, „Prof.dr.Corneliu Bucur a apreciat proiectul de dezvoltare a zonei şi a recunoscut că soluţia propusă este corectăşi nu aduce atingere ecosistemului din zonă”.
A solicita Redacţiei cotidianului „Tribuna” (care îşi trădează linia istorică „tribunistă” a lui Slavici şi coboară tot mai mult, în zona calomniilor şi irealităţii) retragerea frazelor atribuite mie, niciodată formulate oral şi în scris , o cred neavenită, căci sigur nu se va aproba. Mai mult, atitudinea colectivului faţă de persoana mea (prohibită) şi faţă de instituţia pe care o conduc (grav ocultată) ar cunoaşte o nouă escaladare.
„Săgeata” cu „mersul la muzeu, la grătare” o trec cu vederea (căci, tot mai mult, o consider un eufemism), cunoscut fiind faptul că, în muzeu, un foarte bun grătar, într-o incintă culturală reputată în plan universal, se consumă, organizat, doar la Cârciuma din Bătrâni şi Hanul din Veştem.
Cu toate acestea se cuvine, cred, să mai acordăm o şansă acestui proiect imobiliar pentru a preveni o nouă investiţie industrială în zonă, în condiţiile în care investitorii vor asigura o şansă adevărată propriului proiect, în cadrul unui dialog profesionist, onest şi respectabil cu argumente valide, acceptate deopotrivă de către investitori, proiectanţi, beneficiari şi autorităţi (fireşte, în prezenţa – activă – a acestora).
În încheiere, regret anonimatul articolului, fapt pe care îl consider nu doar numai o laşitate, ci chiar un act complotist împotriva proiectului „Cartierul verde”, căci numai proiectele obscure, care generează suspiciune şi scandal, se derulează la întunericul anonimatului în condiţiile sordide şi de agresivitate nervoasă (verbal).
Întrucât sunt suporterul unei societăţi profund morale, ca şi al tuturor proiectelor „verzi”, oricare ar fi acestea, şi adversarul vehement al celor „balcanice”, satirizare de Caragiale („dacă-i anonimă, o semnăm şi noi”, aş fi bucuros, dacă, într-o atmosferă civilizată, într-un cadru elevat, chiar dacă nu academic, cu toate datele proiectelor tehnice, la vedere, inclusiv cel de mediu, şi cel de circulaţie), susţinute de autorităţi în domeniu (pentru respectarea legislaţiei în vigoare aşa cum, de regulă, la Sibiu, nu se obişnuieşte) şi nu de agramaţi (se ştie la cine fac referinţă), am putea avea un dialog respectabil (a ne respecta fiecare pentru propriul punct de vedere), la prezidiu luând loc, aşa cum se întâmpla în orice societate onorabilă (şi democrată), autorităţile administrative localăşi judeţeană, chemate să asigure deplina respectare a legilor în vigoare, investiturii, autorii proiectelor şi reprezentanţii (obiectivi, de bună credinţă, şi de specialitate) ai societăţii civile responsabile.
Să fie, oare, posibilă, în Sibiu, o asemenea dezbatere, într-un respect reciproc, între toţi participanţii şi unul suveran, faţă de lege?
Mira-m-aş!
Prof.dr.Corneliu Bucur