Prin prisma meseriei mele am de-a face zi de zi cu fel de fel de clienti. Exista oameni care spun de la bun inceput „domne’ io nu-s prea prieten cu calculatoarele si internetul si tocmai de aia vreau sa te platesc sa-mi faci o treaba buna” si desigur exista oameni care platesc cel mai ieftin abonament, gen hosting de 4-5 euro pe luna si care nici macar nu se sinchisesc sa citeasca contractul, dar atunci cand au vreo problema cu serviciul oferit sar repede cu gura de parca platind aia 4-5 euro pe luna detin actiuni in firma si sunt astfel legitimati nu doar sa aiba pretentii si asteptari absurde ci sa si abuzeze verbal angajatii firmei respective. De fapt treaba asta cu abuzul verbal pare intiparita in ADN-ul romanilor si a inceput sa se manifeste imediat dupa revolutia din ’89.
Dar sa lasam vorbaria multa deoparte si sa intram in subiect. Ieri am observat in feedul de Facebook o postare de-a lui Iulius, sau mai bine zis „bravul Iulica” in care facea cu ou si cu otet suportul tehnic si implicit firma de gazduire unde-si tinea siteul:
Iulius se plangea ca Webfactor e o firma de rahat pentru ca nu i-a tinut lui un spike de 14000 de unici si intreba daca stie cineva un hosting serios. Anticipand faptul ca sta pe vreun cont de shared (fara macar sa ma obosesc sa verific) i-am scris frumos ca daca plateste sub 10 euro pe luna si sta pe shared n-ar trebui sa aiba nicio pretentie si ca teoretic orice blog cu un astfel de volum de trafic ar trebui sa stea pe o infrastructura cloud cel putin. M-a ignorat si a continuat rafuiala cu Webfactor pe Facebook, spre delirul si cu complicitatea altor bloggeri care nu doar ca l-au sustinut, dar i-au si dat share postarilor absurde si lipsite de substrat.
Am si uitat de subiect pana mai devreme cand am citit la Vali raspunsul lui Horia de la Webfactor si am aflat ca Iulius practic tinea blogul lui, facator de bani pe un hosting de 4 euro pe luna si avea pretentia ca uptimeul sa-i fie asigurat la modul „no matter what”.
Ei bine dragii mosului, ca sa intelegeti mai bine am sa incerc sa va descriu putin ce inseamna hostingul shared si de ce n-ar trebui sa faceti gargara cand vi se suspenda contul, ci fie sa va ocupati de site (platind pe cineva care stie ce sa faca desigur) fie sa va faceti upgrade.
In primul rand un server fizic costa bani. De la vreo 3-400 de euro unul second hand la minim 1000 de euro unul nou. Pe langa asta colocarea unui server intr-un centru de date unde i se poate asigura linia de internet necesara, stabilitatea si continuitatea electrica necesare precum si climatizarea necesara ca sa duca ani buni costa luna de luna minim 50 de euro. Licentele software pentru un server, pornind de la sistemul de operare, panoul de control, uneletele de automatizare si multe multe altele costa la randul lor bani. Iar suportul tehnic 24/7 costa si el la randul lui bani. Despre dispozitivele de securitate, stabilitate, si retelistica nici nu mai vorbesc pentru ca alea costa cei mai multi bani.
Astfel presupunand ca achizitia serverului e o investitie separata si mergand doar pe costurile lunare, pe un server shared o firma are nevoie de minim 25 de clienti pentru a amortiza costurile cu colocarea si intretinerea serverului, alti 25 de clienti sunt necesari pentru a acoperi costurile cu licentele software si cel putin inca 25 de clienti sunt necesari pentru a acoperi costurile cu suportul tehnic. Asa ca orice firma de hosting trebuie sa bage minim 75 de clienti pe un server shared ca sa-si acopere cheltuielile lunare. Pentru a avea un fond de rezerva in cazul in care pica vreo componenta hardware mai are nevoie de 25 de clienti si astfel abia de la 100 de clienti/server firma respectiva poate sa faca profit.
Desigur, rationamentul asta se aplica firmelor serioase si nu celor care cumpara un plan de reseller de 20 de euro lunar si fac 50 de conturi intr-un astfel de plan castigand maximul posibil dintr-o intermediere de serviciu.
In functie de ce specificatii tehnice are serverul respectiv exista posibilitatea sa se gazduiasca pe el si 300 de clienti cu un maxim de 500 de siteuri si un volum de trafic mediu. Ce inseamna volum de trafic mediu? Pai nu exista un set de cifre exacte pentru ca fiecare site se comporta diferit, insa un volum de trafic mediu presupune ca un site sa nu consume mai mult de 512 MB de memorie si sa nu deschida mai mult de 50 de conexiuni simultane pe baza de date. In teorie orice site depaseste astfel de specificatii nu are ce cauta pe un server shared si nu doar fiindca pune presiune pe server ci si fiindca pe masura ce satureaza limitele de resurse incepe sa se miste din ce in ce mai incet.
Mai tineti minte cum la primul BlackFriday au picat mai toate siteurilor magazinelor online pentru ca resursele alocate, pe servere dedicate si cu baze de date separate n-au fost suficiente? Pe cate din firmele alea ati vazut sa dea comunicate de presa sau sa scrie ca firmele lor de hosting sunt de cacat pentru ca serverele n-au facut fata sau aplicatile n-au fost suficient de optimizate incat sa consume mai putine resurse?
Revenind la faptul ca un spike de trafic sever atrage dupa sine suspendarea contului respectiv, suspendare prevazuta contractual vreau sa va lamuresc si de ce se intampla lucrul asta pentru ca exista doua motive pentru care o firma de hosting recurge la solutia asta de forta majora.
In primul rand dupa cum spuneam pe un server shared pot sa existe si 300 de clienti cu 500 de siteuri (da, stiu ca exista firme ce gazduiesc mult mai mult decat atat) si daca un singur client satureaza toate resursele de pe server, ceilalti 299 raman fara resurse si astfel nu primesc ceea ce platesc. Unii mai abili pot sa remarce lucrul asta si pot fie sa ceara compensatii fie sa plece la alta firma. Iar daca sunt 10 dinastia pe un server atunci firma de hosting prefera sa piarda un client care abuzeaza, nu 10 care n-au abuzat niciodata. Apoi mai exista si nivelul de risc pentru ca orice saturare de resurse poate duce la restartarea sau blocarea serverului. Orice tehnician stie ca cea mai vulnerabila piesa a unui sistem informatic este harddiskul si ca pe un server unde un harddisk lucreaza fara oprire ani buni exista riscul ca el sa se umple de-a lungul timpul de sectoare defecte. Orice saturare de resurse face discul sa lucreze la capacitate maxima ceea ce-i creste temperatura interioara si-l predispune la defecte, iar un harddisk ce acumuleaza defecte risca sa nu mai porneasca in eventualitatea unui restart sau sa corupa toate datele daca restartul este provocat. Ori lucrul asta nu doar ca presupune schimbarea harddiskului si restuararea datelor de pe backupuri (daca desigur exista asa ceva garantat contractual) ci si perioade de downtime ce pot dura chiar si 3 zile pentru unii clienti, perioade ce contractual trebuiesc compensate. Si toate astea se pot intampla din cauza unui singur client.
E drept ca asta-i un risc pe care trebuie sa si-l asume orice firma de hosting atunci cand vinde un plan shared, insa in acelasi timp contractul de furnizare al serviciului e facut in asa masura incat riscul sa poata sa fie minimizat prin suspendarea imediata a contului clientului care abuzeaza.
Pentru ca ceea ce-am citit la Vali mi-a starnit curiozitatea am facut un test de latenta folosind pingdom pentru a-mi face o imagine asupra nevoii de resurse pe care o are siteul lui Iulius (fac asta cu orice client inainte de optimizare) si n-am fost deloc surprins sa constat ca ceea ce spunea Horia se confirma si anume ca siteul nu este nici pe departe optimizat:
In ziua de azi, marimea medie a unei pagini web e de 1,2MB in timp ce la Iulius e de 6,3MB adica de vreo 5 ori mai mare decat media. Ba mai mult, conform pingdom siteul lui Iulius e mai rapid doar decat 34% din siteurile testate pana in prezent. In acelasi timp pentru a incarca pagina principala e nevoie de 116 cereri, unele interne si altele externe. In medie un site optimizat n-ar trebui sa depaseasca 70 de cereri simultane, din care maxim 50 sa fie interne si maxim 20 externe. Desigur, din punct de vedere tehnic exista o sumedenie de aspecte pe care le-as putea analiza, insa ma opresc aici pentru ca sunt sigur c-ati prins ideea.
M-am uitat mai departe in sursa si am vazut ca nici macar n-are Wordpressul actualizat ceea ce inseamna ca siteul lui nu doar ca nu e optimizat, dar foloseste si versiuni vechi are scripturilor ceea ce-l face atractiv pentru atacuri:
Si ca sa fie tabloul complet, aparent formularul de login al Wordpress nu e protejat in niciun fel impotriva atacurilor bruteforce pentru ca Iulius n-are absolut niciun plugin de securitate ceea ce presupune ca siteul lui s-ar putea sa se trezeasca nu doar cu 14000 de unici care sa-i citeasca un articol ci cu alte zeci de mii de unici de pe la vreun botnet care incearca sa-i sparga parola pentru ca nu-i opreste nimeni si nimic. De fapt judecand dupa agresivitatea cu care a abordat problema asta si cu faptul ca are statisticile la histats si sunt private m-as risca sa zic ca aia 14000 de unici de care se plange erau oricum, numai vizitatori legitimi nu.
Ce m-a frapat cel mai mult la atitudinea lui Iulius e c-a facut atata gargara si a aruncat cu venin in stanga si in dreapta pentru 4 euro/luna, in timp ce el se lauda cu articolele platite, are buton de donatii si mai ales ditamai reclama:
Alte firme de hosting i-ar fi suspendat permanent contul de hosting doar pentru atitudinea avuta. Si da, e drept ca exista firme de hosting de doi lei care ofera servicii de doi lei, dar in acelasi timp exista si clienti de doi lei care incearca sa se imbogateasca de pe spatele publicitatii fara ca macar sa vrea sa-si asigure disponibilitatea tehnica platind pretul corect pentru nevoile lor.
Am incercat sa-i spun lui Iulius intr-un nou comentariu ca nu-i vina celor de la Webfactor in povestea asta si ca e el absurd daca are pretentii de 14000 de unici pe un shared hosting, fara macar sa invoc vreun aspect tehnic concret ci doar gandid logic dupa ce am citit varianta ambelor parti si ce credeti c-a facut? M-a blocat pentru ca in blogosfera se merge pe principiul cine nu-i cu noi e impotriva noastra.
Acum din cate se pare Iulius sta pe un cloud de la DigitalOcean, unde probabil a ales planul de $5, adica cel mai mic ce teoretic echivaleaza cu un hosting shared si care e incapabil sa-i duca cei 14000 de unici cu care se lauda datorita limitarilor hardware.
Dar pana la urma ce stiu eu, in viziunea lui si a celor ca el oricum n-am dreptate de niciun fel? Eu sunt un tehnician oarecare, nu un blogger faimos ca el si opinia mea bazata pe experienta nu-i litera de lege precum pare sa fie cuvantul lui.
Iar daca va intrebati de ce anume s-a dus de rapa blogosfera, ei bine aflati ca tocmai cei care au avut lacomia si aroganta necesare au distrus-o prin atitudinea lor de oameni superiori si atotstiutori.
Probabil ca provind de pe margine e normal sa vrei sa faci blogging low-cost, insa nu-i deloc normal sa te comporti ca un om low-cost cand tu platesti cel mai ieftin plan posibil si nu te-ai sinchisit sa citesti contractul sau sa intrebi macar la ce te poti astepta de la planul de hosting platit.
Si ca sa inchei, si sa dau scanteia unei teorii a conspiratiei, daca toata tevatura asta pe subiect a avut de fapt ca scop primirea unei „sponsorizari” consistente sub forma unui server dedicat din partea Webfactor? Sunt sigur ca in agitatia de moment Horia cu siguranta nu s-a gandit la treaba asta.