Presimt o postare lunga si foarte interesanta, pigmentata cu ceva dezvaluiri din trecut… Am scris acum cateva zile o postare banala despre o petrecere de rockeri ce se tine lunea la Oldies Pub si se tinea inainte cred la Lasermax sau cum ii zice. Ma aratam socat, desi rocker si eu… de stilul in care se distreaza acum rockerii. Postarea trecea neobservata, dar rockerii organizatori ai evenimentelor de la Transilvania Rock Society (cum suna!) au postat la ei pe Facebook link catre articolul meu. Si sa vezi revarsare de ura rockareasca…. Inimginabila sau … ma mint singur… fireasca! Apoi am actualizat postarea si le-am dat ceva replici pe Facebook sa ii mai incit putin si m-am ales cu subiectul fierbinte al saptamanii plin de comentarii, trafic si vizualizari 🙂 E un castig si din asta 🙂
Dar nu despre asta vreau sa scriu acum. Asta a fost doar pretextul.
Prin 1990 am descoperit rockul si mi-a placut. Aveam 14 ani. Treptat am ascultat tot mai mult, cum se putea pe vremea aceea. Luam discuri de vinil de la rusi din targ sau dintr-o librarie de sub blocul plomba (parca ii zicea Luceafarul). Erau discuri cu formatiile Led Zeppelin, The Doors, The Animals, Santana, Frank Zappa etc. Am gasit si ceva audio-casete. Ascultam mai ales pe disc una-intruna cand eram acasa. Apoi cu un amic, Mitza (ajuns acum si el blogger, mult mai popular decat mine) am inceput sa ne vedem cu rockeri din Sibiu. Mult mai in varsta ca noi. Cred ca aveam 15 ani cand am inceput. Mai intai la „statuie” (asta era statuia lui Lazar cea veche din Piata Mare) pana rockerii au luat o bataie nasoala de la un grup de interlopi ce ieseau din Union…. si si-au mutat locatia. Apropo de acest incident la care nu am participat spre norocul meu, pentru ca nu mergeam la toate intalnirile de la statuie… ironia sortii… Union a devenit mai tarziu in catacombele sale un loc agreat de rockeri pentru o perioada. Se schimbase cred patronatul. Asta pana sa apara Hard Rock Cafe in Hipodrom… Dar asta e alta poveste.
Cum ziceam rockerii din Sibiu si-au mutat locul de intalnire „la canal”. Nu mai exista azi, pentru ca a cumparat Carabulea centrala termica de langa si a demolat-o apoi a dat-o la altii sa faca parcare pentru Directia de Finante Sibiu, noul sediu. La canal mergeam mai des prin 1995-1996. Eram printre cei mai mici de obicei, multi rockeri veniti acolo erau studenti. Si atunci ca si acum erau fel si fel de rockeri… de la cei clasici, la trash, speed si alte genuri mai severe. Dar nu era bai, ne intelegeam bine. Se fuma (cine fuma) si uneori se bea. Spre deosebire de actualii rockeri cu bani multi de inchiriaza localuri…. atunci rockerii erau saraci. Tuica de la tata, vin de la „batranu” cam asta era consumatia in strada, pe ascuns. Ca mai trecea Politia prin zona ocazional… Si nu te obliga nimeni sa bei daca nu vroiai.
In 1992, la finalul clasei a 8-a am facut la scoala o petrecere… ca in vremurile acelea. Nu era moda cu inchiriat de club si alte fite. Asa ca la scoala chefuiam. Cu permisiunea profesorilor care ne si urmareau. Eu cu Mitza ce ne gandim. Punem o muzica buna sa ascultam ceva si pe sufletul nostru: bagam Deep Purple – Child in Time si incepem sa dansam ca bezmeticii. Eram ba avioane, ba fetusi, ba…. cine stie melodia si o intelege, stie despre ce vorbesc. Dupa dans…. profesorii au ramas socati (sic!). Nu intelegeau. Dar ne-au acceptat asa cum eram, fara critici.
Erau si atunci rockeri mai sariti de pe fix. De exemplu prin 1990-1992 se lucra la Liceul Pedagogic la consolidarea cladirii. Se mai faceau si ore, dar doar o parte. Eu fusesem mutat cu alte clase la o unitate militara inca de prin 1987. Unitate ce a devenit mai tarziu actuala Facultate de Drept, asta dupa ce o perioada a fost Centru Militar Judetean Sibiu. Pe cand se lucra la Pedagogic unii muncitori au spart criptele subterane unde erau maicute. Nu stiu cum unul din rockerii mai dusi de pe fix din grup a pus mana pe un craniu de acolo si s-a trezit ziua in amiaza mare sa se plimbe pe centru cu el in mana a la Hamlet. A fost arestat, evident si a disparut din grupul nostru o perioada lunga.
Apoi si eu m-am retras din grup prin 1996 cred. Multi altii faceau la fel, altii veneau in loc. Deja se mergea la Hard Rock Cafe, oamenii se asezau. Apoi s-a dus si Hard Rock Cafe spre gara si mai departe stiti si voi…
Tin minte ca Mitza a organizat la el acasa odata revelionul prin 1994 sau 1995, stie el mai bine cand. A fost de pomina. A chemat toata trupa de rockeri si vorbim de vreo 40 de oameni plus alti amici. Mama lui, ca si parintii mei, habar nu aveau ce grupuri si locuri frecventam noi pe vremea aceea. Si ghinionul revelionului a fost ca mama a intarziat sa plece de acasa. El chemase amicii cunoscuti de mama mai repede sa ii vada ea. Apoi dupa plecarea ei sosea si grosul rockerilor. Dar ghinion… ea a intarziat plecarea si la usa suna soneria, usa se deschide si intra: rand pe rand in geci de piele, lanturi, par lung etc 40 si ceva de rockeri baieti si fete. Unul dupa unul. Femeia a ramas perplexa si se uita la ei si nu ii venea sa creada. Apoi s-a dezmeticit si a iesit un scandal monstru pana i-a dat afara pe toti si ne-a ratat noua revelionul. Dar asta e, acum doar o poveste. Atunci noi nu o intelegeam, astazi parca vad lucrurile un pic altfel… Era de inteles pentru ea mai ales ca nu stia cu cine ne vedem noi.
Sunt doar cateva crampeie de amintiri dina cei ani. Au fost multe concerte, multa muzica, chefuri acasa la unul si la altul, iesiri multe in strada, baruri etc. Ca adolescent a fost o experienta noua, provocatoare, interesanta. De aceea peste ani cand am vazut videoclipul de la petrecerea din Oldies a rockerilor de azi din Sibiu m-a socat. Stiti de ce? Astia sunt rockeri a ala Hollywood. Au importat de la americani, din filme, petrecerile. Nu stiu cata simtire mai este acolo, daca nu doar spirit de gasca si imitarea celor din jur. Dorinta de a soca a fost mereu la rockeri de 60 de ani. Vine firesc, mai ales in adolescenta. Rebeliunea si rockul merg mana in mana. Unii trec peste aceasta faza, altii raman blocati in ea. Dar petrecerile de acum epateaza (chiar si prin postarea lor publica pe net). Este dorinta de a fi cool in stil rock cu iz de film american. Tuica lui tata si vinul lui „batranu” au fost inlocuite cu whisky, votka si bere de import. Tigarile Snagov si Carpati au fost abandonate pentru branduri fine si ceva droguri usoare. Muzica este doar un pretext pentru cheflii si nu o traire. Nu pentru toti, evident. Dar pentru multi. Iar despre fetele alea groopi…. sa avem pardon. Dar rockul a inventat genul asta de femei si vor fi mereu. Doar ca rockul in timp a evoluat pentru unii si respectul fata de femei a devenit important. Nu si la aceste petreceri, unde au ramas obiect. Oare care e diferenta in afara de muzica si haine intre fetele de pe mese sau motor de la Rock party si cele de la Manele party?! In ambele cazuri avem femei-obiect… docile, supuse, fara identitate. Trist. Dar asta e viata.
In rest numai de bine. Petrecerile rockerilor la Sibiu au fost, sunt si vor fi. Prin aceasta postare lunga am vrut sa arat ca petrecerile rock nu au fost inventate acum la Sibiu cum cred unii, ci urmeaza o istorie. Si inainte de 1989 erau petreceri si concerte rock, dar nu sunt eu in masura sa vorbesc despre ele. Poate Grigoras sau altii au mai multe sa va spuna celor care credeti ca la 16 ani stiti totul despre rock. Doar atat la final: Rock-ul este mult mai mult decat sex, drugs and rock’n’roll!
PS: Nu toti rockerii au parul lung si se imbraca in piele… Regulile sunt tocmai opusul adevaratei mentalitati a unui rocker, nu-i asa?