Cu totii auzim adesea la televizor vreun ziarist spunand cat de importanta e libertatea de exprimare. Dar tot atat de des aflam direct sau indirect cazuri cand aceasta libertate este ingradita ori blocata in vreun fel.
Eu inca mai cred in libertate. In toate formele ei, inclusiv cea de exprimare. Summitul NATO a aratat ca statul roman nu crede in libertatea de exprimare. Au fost blocate site-uri internet ale celor anti-NATO, au fost arestati oameni pentru ca aveau carti si pliante la ei anti-NATO. La fel faceau si nazistii cand in euforia anilor 30 ardeau cartile netolerate de regim. Parca nimic nu se schimba doar formele.
Triam intr-o lume guvernata de corporatii cu interese mai presus de individ, unde afacerile, banii, puterea primeaza. Omul ramane pe ultimul plan, mereu. Corporatiile nu vor libertate de exprimare, ei vor CLIENTI, vor CONSUMATORI si atat. Vor o masa maipulata sa cumpere un produs sau altul.
Guvernele devin subjugate ale corporatiilor si executa ordinele acestora de multe ori. Coruptia politicienilor romani e doar o prima fateta a acestei coruptii mondiale.
Exista oameni in Occident care au inteles ca libertatea de exprimare a individului este foarte importanta si nu trebuie tolerata nicio forma de abuz. Dar la noi mai e mult de lucru.
Cei ce vorbesc in comunitate contra curentului majoritar sunt etichetati ca defaimatori, negativisti sau in orice fel peiorativ posibil. Li se inventeaza istorii, apelative si obiceiuri in scopul discreditari. Comunitatea, piata nu mai este locul de batalie ci mass media. Presa devine un camp de lupta nu al ziaristilor cum ar crede unii, ci al oamenilor de afaceri, al politicienilor.
Vrei sa vorbesti liber imi spunea mai demult un batran trecut prin multe in viata? Nu te opreste nimeni! Doar tu te poti opri pe tine insuti sa vorbesti liber. Daca tu vrei sa vorbesti, poti. Problema e ca EI vor face tot ce pot sa te opreasca. Vei fi injurat, vei fi dat afara, vei fi izolat, vei fi chiar batut sau poate omorat. Dar daca tu crezi in adevar pana la moarte ei nu te pot opri sa vorbesti liber. Cine te asculta? EI zic ca nimeni, dar daca nu te-ar asculta nimeni, de ce le este teama LOR de tine?
Asta am invatat la 17 ani. Imi amintesc aceste vorbe si acum si le-am avut mereu in minte de atunci. Imi calauzesc viata inca pe acest pricipiu. Acela al non-violentei, al liberei exprimari, al schimbarii celor din jur in oameni mai buni prin propriul exemplu. Am avut parte in timp de dusmani, de critici, injuraturi, blesteme si cine mai stie cate altele. Dar nu am cedat. Daca crezi cu adevarat in ceva nimeni nu te poate opri din marsul tau spre a realiza ce ti-ai propus. Istoria arata ca orice obstacol poate fi depasit. Si chiar daca unul cade, altul se rdica si merge mai departe. Pur si simplu nu putem fi opriti sa vorbim liberi!