Din diferite motive, nu personale. Si creste supararea in mine, creste, creste pana „calca totul in picioare”. Deocamdata apelez la tehnicile de meditatie, relaxare etc invatate in decursul anilor, dar nu stiu cat tine. Imi spun mereu ca nu are sens, ca sunt altele mai bune de facut in viata si ca stressul nu merita. Noroc cu familia si prietenii ca supapa de refulare.