O idee despre bariera lingvistica

Cand am venit aici in 2010 nu vorbeam deloc spaniola cu toate ca facusem un an de spaniola in liceu. Ma rog, vorba vine facusem pentru ca era in clasa a XII-a si era vorba de o materie si o profesoara aparute parca din neant ca sa justifice un loc de munca si o completare a numarului de ore.

Despre maiorchina nici nu se punea vorba si chiar si acum, 7 ani mai tarziu, desi o inteleg mi-e extrem de greu s-o vorbesc pentru ca mereu ajung s-o pocesc sau sa fac o varza de cuvinte spaniole si maiorchine.

Pentru necunoscatori, maiorchina e o ramura (nu un dialect ci o ramura) a limbii catalane si e prima limba oficiala in arhipelagul Balear.

Mi-a fost destul de greu sa ma adaptez sa vorbesc o noua limba si sa inteleg ce vor sa zica oameni care vorbeau o alta limba cu totul straina pentru mine. Totusi oamenii cu care am interactionat au fost mereu rabdatori cu mine si au facut tot ce le-a stat in putinta ca sa ma faca sa inteleg ceea ce vor sa spuna.

Acum, sapte ani mai tarziu citesc carti in spaniola si mai mult de 5-10 cuvinte pe care sa nu le cunosc nu gasesc prin ele, dar sunt capabil sa le inteleg din context pentru ca nu sunt nimic altceva decat sinonime ale unor cuvinte pe care le cunosc deja.

O idee despre bariera lingvistica  In urma cu vreo luna am fost la medic pentru ca ala micu nu se simtea prea bine si am dat acolo peste un doctor suplinitor pentru ca medicul respectiv era in vacanta. Suplinitorul, ceva rus din ce am dedus eu, nu vorbea inca suficient de bine spaniola, semn ca venise in insula de putin timp, asa ca se chinuia sa ne explice folosind un limbaj de lemn ce problema a descoperit si ce recomanda pentru o vindecare cat mai rapida.

Ascultandu-l pe el mi-am adus aminte de mine atat in 2010 cand am venit aici si nu puteam sa vorbesc limba locala sau cand umblam pe plaja sa vand bilete la discoteci si incercam sa ma inteleg cu nemtii intr-o germana pe care o uitasem partial pentru ca dupa ce am invatat-o n-am avut cu cine s-o vorbesc, cat si in repetatele randuri in care am tranzitat Europa de la est la vest si am fost nevoit sa dialoghez cu diversi comercianti sau vamesi care nu-mi vorbeau limba si care nu stapaneau prea bine nici engleza incat sa ne putem intelege fara prea multe dureri de cap.

In alta ordine de idei, in ultima luna s-a aflat aici pe insula un prieten care a vrut sa faca ceva business si care la fel ca mine in 2010 nu vorbea niciuna din limbile oficiale de pe aici si nu stapanea nici engleza prea bine, asa ca de fiecare data cand mergea pe undeva si n-avea cine sa-l insoteasca se folosea de telefon si de Google Translate pentru a-i arata interlocutorului, scris pe ecranul telefonului, ceea ce vrea sa spuna in limba vorbita de interlocutor.

Si totusi s-a descurcat de minune, la fel cum am facut si eu de fiecare data cand am fost pus in situatia de a ma intelege intr-o limba pe care n-o cunosteam sau n-o stapaneam suficient, iar interlocutorii au fost de fiecare data amabili si intelegatori pentru simplul fapt ca persoana cu care vorbeau facea eforturi ca sa duca la bun sfarsit un dialog productiv pentru ambele parti.

Lasă un răspuns