Odata cu aparitia blogurilor, dincolo de oamenii care scriu din placere au aparut si cativa care scriu de foame. Pardon, nu chiar de foame ci manati de dorinta de a face bani.
Blogul in sine pentru multi e un spatiu unde pot sa se exprime liber si sa-si puna pe ‘hartie’ experientele, opiniile, gandurile, ideile si nemultumirile. Doar ca exista cativa care au pornit sa scrie pe blog cu scopul de a se imbogati din el si cand au decis lucrul asta s-au gandit ca-i mai bine sa lase in urma orice fel de scrupule.
Si uite asa unii apeleaza la un santaj indirect atunci cand au nevoie de vreun produs gratis sau de vreun discount pe masura. Incep prin a deveni client sau potential client al firmei care-i intereseaza dupa care, odata ce si-au stabilit obiectivul se apuca si scriu un articol rau intentionat si cu tenta cat mai negativa despre firma sau produsul in cauza.
Cand sunt contactati de vreun reprezentant al firmei incep sa se dea loviti si isi negociaza pozitia, iar dupa ce obtin ceea ce au vrut fie sterg articolul original, fie publica un articol in care-si revizuiesc pozitia fata de firma respectiva si amintesc cat de mult s-au inselat c-au tras concluzii pripite.
Rareori se intampla ca un astfel de caz sa ajunga in presa si cum spunea Elon Musk pe twitter, probabil ca e o zi fara prea multe stiri daca o intamplare relativ banala a ajuns subiect de stire. N-am sa intru in detaliu pentru ca articolul din link e suficient de elocvent in acest sens. Tot la fel de rar se intampla ca o companie sa nu cedeze santajului si in schimb sa-l declare pe client persona non grata.
Si desigur, santajul asta mascat in nemultumire se practica si pe la noi ca doar n-am inventat noi apa calda, popor de daci ce suntem. Si amuzant e faptul ca-l practica tocmai aceia ce ar trebui sa fie repere in blogosfera, iar cand sunt prinsi cu mata in sac de catre cititori in loc sa isi asume responsabilitatea prefera sa stearga sau sa blocheze comentariile acelora ce le bat obrazul.
