ATENTIE! Acest articol este destinat doar oamenilor care gandesc reflexiv si au mintea deschisa. Daca nu te incadrezi in aceasta categorie atunci acest articol si cam tot ce e pe acest blog nu ti se adreseaza.
Inainte de a incepe sa cititi acest articol v-as pune 2 intrebari la care fiecare aveti propriul raspuns:
1. Exista Dumnezeu?
2. Exista extraterestrii?
Dar sa incepem cu inceputul, titlul articolului face referire la identitate, nu, nu vorbesc de hartia plastifiata pe care o avem toti, aia e doar pentru a ne fi tinuta evidenta la fel cum un fermier isi are toate vitele marcate cu crotali. Probabil ca daca nu exista hartie si laminator si noi purtam crotali ca sa fim identificati. De fapt cartea de identitate are ca scop sa ne asiste in plata taxelor catre stat si a amenzilor catre militie in rest … propria identitate e reflectata de ADN si cam atat.
Eu sunt de parere ca de fapt toata viata mea mi-au lipsit doar 2 lucruri – libertatea si identitatea. Probabil veti spune ca traim intr-o societate libera, democratica. Ei bine atat timp cat exista legi, libertatea in adevaratul sens al cuvantului este practic inexistenta.
Adevarul e ca in ultimii 3000 de ani am parcurs un drum destul de lung in cautarea identitatii. Identitatea de care am sa va vorbesc in continuare se refera la noi ca specie, ca veriga in lantul trofic.
Lumea e impartita in oameni care cred ca ne tragem din maimuta si oameni care cred povestea creatorului si a creatiei pamantului in 7 zile. Eu cred in ambele. Stiu, suna absurd, insa am si o explicatie cat se poate de coerenta. N-am sa va chinui cu prea multe prostii istorice si nici cu citate biblice. Am fost unul dintre oamenii care a luat din anii de scoala doar ce a avut nevoie. Am invatat doar ce m-a pasionat si ce m-a interesat, in rest scoala a fost irelevanta si inutila in mare parte.
In ultimii 30 de ani, s-au desfasurat o gramada de cercetari genetice. S-a inceput cu plante si astfel am ajuns sa creem si sa cultivam specii evoluate de plante, apoi s-a trecut la incrucisari genetice intre animale si astfel am obtinut rase noi. De fapt, cercetatorii au inceput sa se joace de-a dumnezeu.
Adevarul este ca acum, dupa atatea mii de ani noi suntem inca limitati din punct de vedere intelectual, studiile au relevat faptul ca oamenii folosesc in medie 7% din creier timp ce in urma cu vreo 500 de ani ne foloseam sub 4%. Astfel ne-am dezvoltat intelectual incet si sigur. Probabil ca ne dezvoltam prea incet, insa nu putem sa grabim natura.
Dar sa revenim la treburile noastre si sa facem un exercitiu de gandire. Suntem singuri in univers? Eu nu prea cred, daca stam sa ne gandim in urma cu 1000 de ani oamenii de pe diferite continente se credeau singuri, nu stiau unii de altii si totusi s-a dovedit gresita aceasta conceptie. Succesiunea de evenimente din ultimii ani dovedeste clar ca nu suntem singuri si ca ni s-a ascuns adevarul. Daca stam bine sa ne gandim in urma cu 2 ani Vaticanul, nucleul bisericii catolice, in cadrul unei conferinte de presa a tinut sa mentioneze ca incepand din acel moment biserica nu va mai nega existenta extraterestrilor. Ba mai mult, de curand SUA a recunoscut veridicitatea incidentului de la Roswell.
Adevarul e ca la cat e de mare universul e imposibil sa fim singuri. La fel cum inca exista si aici pe pamant zone mai dezvoltate si zone mai putin dezvoltate, la fel exista si in univers civilizatii avansate si civilizatii mai putin avansate. Probabil ca sunteti confuzi, nu faceti legatura intre lucruri, dar hai sa revenim la identitate.
Identitatea individuala reprezinta ADN-ul. Stim bine ca absolut toata informatia se transmite de la generatie la generatie prin codul genetic. Stim asta fiindca daca nu ar fi adevarat, copiilor nu le-ar fi usor sa invete sa vorbeasca si sa mearga. E drept e si vorba de instincte in anumite cazuri insa acelea fac parte din programarea noastra genetica.
Exista o gramada de necunoscute pe lumea asta, insa pentru toate avem raspunsurile adanc ascunse in codul genetic. Probabil ca daca ne-am folosi minim 50% din creier am avea deja raspunsul la intrebarile existentiale care ne framanta.
Multi cred in reincarnare, vise si deja-vu. Eu cred in franturi de informatie pe care le-am mostenit de la stramosii nostrii si care involuntar fac parte din sfortarile creierului de a accesa informatia necesara.
Dar sa revenim la dumezeu si la maimute. Asemanarea intre om si maimuta e izbitoare si necontestabila. De fapt suntem animale la origine. Ne diferentiem de animale doar prin faptul ca am transformat necesitatea in placere, in rest vanam, ucidem, ne luptam pentru teritoriu, pentru resurse, pentru femele.
Probabil va intrebati cum am transformat necesitatea in placere, pai simplu – am gasit placerea in mancare si in exces ne ucide, am gasit placerea in sex si facut fara cap ne imbolnaveste si ucide si cu bautura e la fel. Multi vor spune ca de fapt ne diferentiem prin faptul ca gandim, ca rationam si ca putem comunica. Gresit, animalele gandesc si rationeaza, animalele comunica si ele in felul lor.
Si cum asemanarea cu animalele e izbitoare poate ca in urma cu ceva vreme, mai multa, un dumnezeu oarecare, imbracat in halat a facut prima mutatie genetica artificiala a vreunui organism de pe pamant. Poate ca atunci acel dumnezeu a modificat genetic maimuta, a programat-o sa sfideze evolutia naturala si astfel s-a declansat o reactie in lant ce a dus de-a lungu anilor la dezvoltarea noastra actuala.
Probabil veti spune atunci de ce unii cred in dumnezeu si altii in maimute. Raspunsul e simplu, informatia s-a activat in codul nostru genetic in mod aleatoriu, cum se intampla de obicei si astfel fiecare dintre noi a folosit informatia pe care o detine.
Vedem mereu vorbindu-se de talente, vedem cazuri de oameni care dupa accidente grave ajung sa vorbeasca limbi de care nici nu stiau ca exista, vedem oameni care in urma unor imprejurari dezvolta niste abilitati pe care restul nu le avem. Aici nu e vorba de talent, de miracole sau alte aberatii, e vorba de selectivitate. Fiecare organism acceseaza un anumit pachet informational al codului genetic, fie prin nastere fie in urma unor imprejurari deosebite.
Bineinteles ca va veti intreba care-i rolul bisericii atunci. Ei bine cei care au citit putina istorie antica, stiu faptul ca in antichitate oamenii credeau in zei, nu unul nu o treime, mai multi care coborau din cer cu care. Probabil ca zeii respectivi erau extraterestii care incet si sigur ne-au ghidat pe drumul cel bun.
Nu neg existenta lui Isus, a fost intr-adevar cobora pe pamant, probabil ca a si inviat fiindca era un experiment genetic mult mai avansat decat noi. Insa, noi pentru a fi controlati trebuia sa recunoastem superioritatea creatorului si sa ne temem de el.
Adevarul este ca daca ar fi existat cu adevarat dumnezeul propovaduit de biserica, ar fi cel mai crud si cel mai insetat de sange creator. Faptul ca permite atatea rele pe lumea asta si atata suferinta nu poate decat sa dovedeasca placerea sadica pe care ar avea-o.
Nu sunt om de stiinta, nu fac experimente, insa incerc sa gandesc limpede fiindca nimic pe lumea asta nu e aleatoriu. Puteti contrazice si injura cat vreti nu ma supar. Eu unul imi cunosc si recunosc limitele atat fizice cat si intelectuale. Voi?