M-am amuzat putin citind intamplarea asta. Stiu, nu e frumos, dar nu m-am putut abtine mai ales pentru c-am avut si eu parte de o experienta absurda din toate punctele de vedere si am s-o relatez mai jos.
Era prin 1997 sau 1998 si era o iarna tarzie. Cred ca era ceva zi libera sau chiar vacanta fiindca in ziua respectiva nu ma duceam la scoala, dar ma imbracase mama frumos sa mergem pe undeva.
Pana s-a aranjat si ea (ca deh! stiti cum sunt femeile) eu am iesit prin curte si am observat in capatul scarilor de la pivnita un caine mare, negru care se zvarcolea.
Obisnuit fiind cu cainii am crezut ca se joaca si m-am apropiat de el, numai ca el saracu' avea ceva trepanatii si cand am dat sa-l mangai mi-a retezat cu coltii (la propiu) jumatate din unghia de la degetul mare cu tot cu bucatica de deget.
Nu m-am speriat si nici n-am plans, dar m-am dus sa-i cer mamei ceva pansament, iar ea evident m-a intrebat ce am patit. Cand i-am explicat n-a mai stat pe ganduri si m-a dus direct la dispensarul local unde mi-au facut un anti-tetanos si m-au trimis de urgenta la spitalul de pediatrie din Sibiu pentru anti-rabic si alte investigatii.
Medicul de la Sibiu a considerat ca se impune de urgenta si anti-rabic asa ca mi-a facut o injectie extrem de dureroasa in piept dupa care i-a spus mamei faptul ca e musai sa fac aceeasi injectie timp de 21 de zile si am voie sa intrerup doar daca dupa 14 zile cainele respectiv nu moare sau daca moare si rezultatele de laborator confirma ca nu avea rabie. Cum era inconvenient sa fac naveta la Sibiu pentru niste injectii s-a acceptat ca acestea sa fie facute la dispensarul local de catre medicul de familie.
Cum cainele respectiv era piesa importanta din puzzle-ul medical ai mei s-au pus sa-l caute ca nu era cainele nostru ci probabil al vreunui vecin sau vagabond si l-au gasit spre seara mort intr-un sant de pe o strada invecinata.
Moartea cainelui a declansat imediat paranoia, mai ales fiindca felul in care se comporta in momentul incidentului aducea foarte mult a simptome de rabie asa ca in timp ce pe mine ma asteptau inca 20 de zile de injectii subcutanate parintii mei urmand indicatiile oferite de singurul laborator de analiza (la vremea respectiva) din Sibiu au taiat capul cainelui si l-au predat laboratorului pentru ca doar capul era necesar in investigatia lor (nu ma intrebati de ce fiindca habar n-am). Dupa ce au completat o serie de formulare de predare/primire si au dat o declaratie privind cainele respectiv (habar n-am ce-a presupus lucrul asta) au fost informati ca rezultatele laboratorului or sa fie disponibile peste trei saptamani adica cu aproximativ trei zile dupa ce eu urma sa termin tratamentul.
Asa ca pentru mine au urmat alte 18 zile de injectii anti-rabice, care dupa primele zile au devenit suportabile fiindca medicul de familie le facea in zona abdomenului si nu era asa de badaran ca cel de la pediatrie din Sibiu, iar pentru parintii mei au urmat 21 de zile de suspans si incertitudine.
Cand au venit rezultatele de la laborator toata lumea a rasuflat usurata si le-a privit contrariata.
Cainele respectiv suferise de fapt o comotie cerebrala si a fost probabil lovit de vreo masina in dimineata respectiva (pe vremea aia prin fata casei in care locuiam trecea DN1), iar pana pe seara a si murit din acelasi motiv.
