Paranoia religioasa

1689675

Citind randurile unei postari potential lacrimogene pe Facebook mi-am adus aminte de o experienta de-a dreptul fascinanta pe care am avut-o in urma cu foarte multi ani si e musai s-o impartasesc si cu voi.

Era pe la sfarsitul anilor ’90 cand mama s-a gandit sa organizeze o excursie la Manastirea Ramet. Nu vreau sa intru prea mult in detalii privind contextul, cert este ca astfel de excursii pe la manastiri erau destul de frecvente. Cum religia in sine e un business si unul chiar foarte profitabil, excursia respectiva presupunea ca mama impreuna cu o prietena de-a ei (la fel de evlavioasa) a carui barbat era ceva pe la militie si avea o firma de „transport” sa duca la Ramet vreo cateva babe de prin sat ce erau dornice sa atinga nirvana si prin alte biserici.

Astfel, intr-o duminica dis de dimineata au aparut babele, impreuna cu unul care voia sa scape din patima betiei (conform limbajului de specialitate) aprinzand lumanari, mancand anafura si pupand poala popii.

N-am sa va plictisesc cu povestea drumului inspre manastire si nici cu detalii despre manastirea in sine. Vreau doar sa mentionez faptul ca pe dealul din jurul manastirii creste un fel de buruiana ce conform savantilor de la birtul din zona are proprietati supranaturale. Numai ca proprietatile benefice isi fac efectul doar daca cumperi buruiana din manastire pentru ca daca o culegi de capul tau atunci o sa se lipeasca de tine cele 10 plagi biblice care au distrus Egiptul si o s-o visezi pe Elodia noapte de noapte.

Dupa ce am participat la delirul generalizat si am scuturat ce-am avut prin buzunare in mainile lacome are calugarilor de pe acolo ne-am pornit din nou la drum, de data asta pe drumul de intoarcere si din „senin” la vreo cativa kilometri de Sibiu unuia dintre microbuze i-a fiert motorul (cine a avut Dacie sau Aro stie despre ce-i vorba).

Acuma sa nu va inchipuiti ca microbuzele alea erau ultimul racnet pentru ca in fond erau niste conserve rapciugoase care nu treceau ITP-ul veci daca nu erau de fapt proprietatea unuia cu functie prin politie. In microbuzul in care ma aflam eu erau deja formate doua bisericute si fiecare dintre ele o barfea pe cealalta. Asa ca in momentul in care s-a intamplat „minunea” fiecare dintre babe le privea suspect pe celelalte incercand parca sa afle din priviri care dintre ele a incalcat legea nescrisa a prietenilor imaginari si a atras peste noi aceasta plaga nefasta. Dupa ce s-au exclus cele din fiecare bisericuta in parte intre ele s-a dat vina desigur pe cineva din bisericuta cealalta. Numai ca era aproape imposibil de determinat cine anume fara interventia lui Poirot.

Soferii celor doua microbuze, parca obisnuiti deja cu astfel de situatii au abordat problema cu calm, au lasat motorul sa se raceasca si pe urma au completat cu apa pe care o aveau deja pregatita si au aerisit instalatia.

In tot acest timp noi toti ne-am dat jos din microbuz ca sa ne mai dezmortim muschii si oasele, iar cand s-a terminat operatiunea de resuscitare a microbuzului ne-am grabit cu totii sa urcam inapoi in microbuz, dornici sa ajungem acasa dupa o zi istovitoare. Ultima care a urcat in microbuzul nostru era o baba pe care n-o aveau la suflet nici macar cele din bisericuta ei, daramite cele din bisericuta adversara. Cum femeia respectiva nu a putut sa inchida usa microbuzului pentru ca era nevoie de forta bruta s-o poti inchide l-a rugat pe sofer, omitand inca faptul ca se sprijinea cu mana tocmai de stalpul usii respective.

Evident ca atunci cand soferul a incercat sa inchida usa i-a prins femeii mana si n-a durat mult pana cand intreg microbuzul (mai putin eu si soferul) sa concluzioneze ca baba respectiva e de fapt resposabila pentru necazul care s-a abatut peste noi. Era cat se poate de logic faptul ca i s-a prins mana in usa tocmai ei din cauza ca a cules buruieni de la Ramet fara acordul principalului papusar si fara sa cotizeze pentru acest lucru.

1689675