O românească – episodul 2

rja1988-cash-3516803_1920

În urmă cu ceva vreme domnii de la UE au decis să oblige țările să treacă la factura digitală și astfel să oblige țările să restrângă cât mai mult evaziunea fiscală.

Au început cu țările cu cea mai mare evaziune așa că România a fost obligată să implementeze printre primele țări treaba asta, iar anul trecut au decis să bage factura digitală și pă Spanea.

Și aici e multă evaziune, nu chiar așa de multă ca în România, dar totuși destul de multă.

Iar, când s-a aflat știrea că de la 1 ianuarie 2026 se va băga factura digitală s-au panicat evazioniștii, iar ăia români au căutat oameni care să le facă o românească.

Așa se face că aflând că mă ocup de IT și că implementez și integrez ERP-uri, POS-uri și alte alea un conațional cu pretenții de mare om de afaceri, dar atitudine de bișnițar m-a întrebat dacă nu cumva pot face eu ceva ca după 1 ianuarie 2026 să poată să scoată în continuare bon fictiv.

Contra cost, desigur.

I-am spus că eu nu mă ocup cu așa ceva, că toți clienții cu care lucrez eu joacă corect, își plătesc impozitele corect și nu se încurcă cu găinării.

Și totuși omul nu s-a mulțumit, a insistat.

Mă suna periodic să mă întrebe dacă se va amâna implementarea, îmi trimitea pe WhatsApp știri despre amânare și mă întreba dacă totuși: am aflat ceva.

În zadar i-am explicat că nu vreau să mă încurc cu astfel de chestii că omul nu s-a mulțumit așa că la un moment dat l-am întrebat cât urma să-mi plătească pentru un astfel de serviciu. 100€, 500€ cât? Că pentru banii ăștia nu merită deloc riscul.

Și totuși nu s-a mulțumit și m-a sunat din nou să-mi spună că a vorbit cu niște băieți care i-au spus că se poate face cu o imprimantă în paralel și ceva aplicație în paralel.

I-am spus că pe lângă evaziune aia e deja fals și uz de fals și că băieții care i-au spus ar trebui să-i implementeze treaba aia și împreună să-și asume riscurile de rigoare pentru că pe mine astfel de chestii nu mă privesc că eu mi-am asumat că-mi ia fiscul lună de lună 35% din venituri.

Dar, tot nu s-a potolit și profitând de faptul că am deschis discuția despre banii reținuți de fisc mi-a spus cum că eu am puțin că el trebuie să dea de vreo 10 ori mai mult și nu e OK, nu e corect.

Corect față de cine și față de ce? N-a putut să răspundă.

Așa că am încheiat discuția concluzionând că da, eu las de 10 ori mai puțin decât el la fisc, dar încasez poate și de 20-30 de ori mai puțin și de asta eu circul cu Dacia și el cu un BMW nou…

Nu m-a mai căutat de atunci, dar cel mai probabil mi-am făcut un nou dușman.

Previous Article

Un cost asumabil și necesar

Next Article

Socialismul funcționează

Write a Comment

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *